Locations„Căldura solidarității”: Cum programul Ajutor la contor a sprijinit fiecare a doua gospodărie din Moldova
14 iulie 2025
Pentru al treilea an consecutiv, programul „Ajutor la contor” a adus mai mult decât compensații pentru energie: a oferit căldură, siguranță și dovada că solidaritatea funcționează. Cu sprijinul a zece țări partenere, practic fiecare a doua gospodărie din Republica Moldova a simțit acest ajutor în sezonul rece 2024–2025.
Dacă pentru unele familii compensațiile au reprezentat un sprijin semnificativ la bugetul gospodăriei, ca în cazul Mariei din Sipoteni, care este utilizatoare de scaun rulant, a Ninei din Romanovca, care crește trei copii și se află în concediu de îngrijire a acestora sau a Verei, pensionară din Chișinău, pentru alții a fost un semn că nu-s uitați, cum e cazul refugiaților din Ucraina, Elena și Alexei, sau a lui Ștefan, pensionar din Dezghingea. Pentru mulți, însă, a fost sprijinul fără de care nu s-ar fi descurcat să iasă cu bine în primăvară, asemeni pensionarei Malina din Bălți, a Elenei din Prepelița - părinte a șase copii sau a Angelei din Corlăteni, care este părinte solitar și crește un copil cu dizabilitate severă.
Căldura înseamnă responsabilitate pentru familiile cu copii
Familiile cu copii sunt printre cele mai vulnerabile energetic și reprezintă o bună parte dintre beneficiarii programului de compensații. Elena Smîntînă, din satul Prepelița, raionul Sîngerei, știe prea bine cum se manifestă această vulnerabilitate. Cu șase copii - cinci dintre ei care merg la școală și grădiniță, iar unul născut la începutul sezonului rece - căldura înseamnă responsabilitate și grijă, iar părinții se străduiesc să mențină în continuu focul în sobă în zilele reci, pentru că „este o necesitate, nu un lux” și să fie pregătiți din timp cu rezervele necesare pentru a asigura confortul și sănătatea celor mici, chiar dacă asta înseamnă anumite lipsuri uneori.
Compensațiile la energie, primite și în acest sezon rece, le-au ușurat un pic din această responsabilitate. Elena spune că au simțit acest sprijin ca pe o grijă a statului și a partenerilor săi pentru gospodăriile pentru care acest ajutor a fost vital, cum este și cazul lor.
„Am primit lunar 800 și 1.000 de lei (50 euro). Iarna, chiar au fost de ajutor acești bani. Ne-ar fi fost imposibil fără acest sprijin. Sigur ne-ar fi fost mult mai greu, mai ales că soțul are mai puțin de lucru când este frig, pentru că lucrează zilier la construcții, iar singurii bani pe care-i avem constant perioada asta sunt doar o mie de lei, indemnizația lui Luca, mezinul, care ne acoperă factura pe lumină, apă, internet și plata grădiniței”, spune Elena. Pentru familia lor, acest sprijin reprezintă un venit suplimentar care contribuie nu doar la încălzirea casei, ci și la un viitor mai sigur pentru copii.
„Parcă nu-i o sumă mare 800 de lei, dar ne-au ajutat foarte mult”
Compensațiile la energie au fost un venit suplimentar semnificativ și pentru familia Buruianî din satul Romanovca, raionul Ungheni. Soții Nina și Viorel cresc trei copii: o adolescentă cu dizabilitate, studentă la Ungheni, o fetiță de aproape patru ani și un băiețel de nici doi ani. „Parcă nu-i o sumă mare 800 de lei, dar ne-au ajutat foarte mult acești bani și au prins foarte bine, mai ales că iarna avem cheltuieli mai mari, iar soțul nu prea lucrează, că așa e la construcție. La această sumă adăugam noi restul și luam câte un metru ster de lemn în fiecare lună. Vreau să mulțumesc din suflet pentru acest ajutor, chiar ne-a fost de folos și sunt mulțumită”, spune Nina.
De când soția se află în concediu de îngrijire a copiilor, venitul familiei este mai mic. Viorel, soțul, a lucrat ani buni în Federația Rusă în domeniul construcțiilor, dar a revenit acasă când s-a născut mezinul, ca să fie alături de familie și să-și vadă copiii cum cresc. Spune că și acasă câștigă bine dacă muncește din greu, doar că munca lui este oarecum sezonieră, construiește acoperișuri pentru case. Majoritatea banilor agonisiți îi investesc în materiale de construcție pentru propria lor casă, pe care o ridică treptat cu forțele proprii. Soții Buruianî spun că în situația lor, cu copii mici și casă în construcție, fiecare leu contează, iar banii pentru încălzirea casei reprezintă un ajutor pentru care sunt foarte recunoscători.
Sprijin vital pentru părinții singuri și persoanele cu dizabilități
Angela Nedelea crește de una singură trei copii, doi adolescenți și o preșcolară. Locuiește împreună cu părinții ei, ambii pensionari și bolnavi, în casa acestora din satul Corlăteni, raionul Rîșcani. Angela este nevoită să stea acasă cu mezina, care este copil cu dizabilitate și pe care nu are cu cine o lăsa ca să meargă să muncească. Spune că se descurcă cum poate, dar nu îi este deloc ușor. Compensațiile la energie, primite în toate trei sezoanele reci de când există programul „Ajutor la contor”, au venit pentru familia Angelei numai bine ca un colac de salvare.
„Eu, o mamă singură cu trei copiii, care nu lucrez și trăiesc din pensia copilului de 1900 de lei, compensația pentru căldură mi-a fost foarte de ajutor. Fără acești bani, sigur nu mă descurcam. Aș fi adunat datorii la facturi sau aș fi luat credit, nu-mi imaginez cum era să facem față altfel”, spune Angela.
„Noroc de compensații, parțial am scăpat de o povară”
În sezonul rece 2024-2025, toate gospodăriile solicitante cu cel puțin o persoană cu dizabilitate severă au beneficiat automat de compensații. În gospodăria Mariei Vioară și a mamei ei, Ana Ciuntu, din satul Sipoteni, raionul Călărași, locuiesc două persoane cu dizabilitate. Cum fac față sezonului rece două utilizatoare de scaun rulant, care au în grijă și un copil de șapte ani? „Foarte bine”, a fost răspunsul Mariei, care găsește loc de gânduri pozitive și de zâmbet și-n cele mai grele situații. Să-și asigure rezervele de lemne este partea cea mai complicată, spune Maria. Ea este responsabilă de adusul lemnelor în casă, că are scaun rulant mai modern și ușor de manevrat. Iar pusul pe foc ține de responsabilitatea Anei, că ea poate coborî din scaun, chiar dacă doar în genunchi. E o muncă de echipă, la fel ca majoritatea activităților din gospodăria lor.
„Drept că nu ne este tot timpul ușor. Dar cui este? Noroc de compensații, parțial am scăpat de o povară, pentru că orice bănuț este binevenit în casa noastră. Vorba moldoveanului - unde-s doi puterea crește, adică cu puținul nostru și cu cel care îl primim se face o sumă cu care acoperim ceea ce este necesar familiei noastre. Evident că ne străduim să fim și economi, nu să nu mai putem răsufla în casă, dar să fim înțelepți cu privire la toate cheltuielile pe care le facem, plus am schimbat ferestrele și ușile când am avut posibilitatea, ca să economisim căldura”, povestește Maria.
Compensațiile au oferit nu doar căldură, ci și un sentiment de solidaritate, într-o țară care le-a devenit adăpost
Refugiați din regiunea Herson, Elena și Alexei Severin trăiesc de trei ani într-o casă lăsată de rude în satul Dezghincea, UTA Găgăuzia. După ce au pierdut totul într-o noapte de bombardamente, au plecat fără plan, cu actele arse și câteva lucruri adunate în grabă. Trăiesc din pensii modeste și sprijinul pentru refugiați, iar în această iarnă, compensațiile la energie le-au permis să adune mai ușor cei 7.000 de lei necesari pentru a-și suplini rezervele de lemne de foc. O rezervă care le oferă nu doar căldură, ci și un dram de siguranță într-o viață plină de incertitudini.
„Chiar dacă foarte puțin, într-o lună 400 de lei, în alta 500, dar noi suntem recunoscători și pentru acest ajutor. Cu el am adunat mai ușor suma necesară și am cumpărat aceste lemne pentru a avea cu ce ne încălzi”, spune Elena, care înțelege că poate mai importantă decât valoarea materială a acestui ajutor este mesajul de solidaritate pe care-l transmite, că ei nu sunt singuri și nu-s abandonați, într-o țară care le-a devenit adăpost.
În sezonul rece noiembrie 2024 - martie 2025, aproximativ 2.500 de gospodării în care locuiesc refugiați au beneficiat de compensații pentru energie. Evaluările de impact realizate de PNUD și Banca Mondială în 2023 și 2024 arată că Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, prin care sunt acordate compensațiile la energie, contribuie constant la îmbunătățirea bunăstării gospodăriilor locuite de refugiați. Datorită compensațiilor primite, incidența sărăciei energetice s-a redus cu 7%, iar a sărăciei monetare - cu 18%.
Compensațiile la energie - esențiale pentru gospodăriile conduse de femei și vârstnici
Compensațiile la energie au fost esențiale și pentru alte grupuri vulnerabile, în mod deosebit pentru gospodăriile conduse de femei și vârstnici. Acest ajutor a contribuit semnificativ la reducerea ratei sărăciei. În plus, impactul asupra sărăciei monetare s-a extins dincolo de sezonul rece. Cu toate acestea, în zonele rurale, sărăcia energetică rămâne ridicată, se arată în studiu.
Malina Grisman, o pensionară de 69 de ani, care locuiește la periferia municipiului Bălți, supraviețuiește din pensia de nici 1500 de lei. Pentru ea, compensația pentru energie a fost un ajutor vital. „Tare greu a fost iarna aceasta, încă mai greu avea să fie fără ajutor”, spune Malina. Împarte gospodăria cu fiica ei și cu șapte nepoți de școală. Locuiesc în două case și încălzesc două sobe, ambele cu ajutorul compensației primite de bunică. Unii nepoți dorm la bunica Malina și ea are grijă nu doar noaptea să le fie confortabil, dar și dimineața când se pornesc la școală, iar pe plită cel puțin un ceai călduț să aibă pentru ei.
„Mai bine nu mâncăm, dar plătim comunalele, nu vrem datorii”
Soții Vera și Iurie Boțolin, doi pensionari din Chișinău, fac parte din categoria celor 17.7% sau 127.332 de beneficiari de compensații conectați la încălzirea centralizată. Confortul încălzirii centralizate, vine însă și obligația achitării facturii indiferent de suma acesteia, iar pentru soții Boțolin plata „în rate” sau acumularea de datorii niciodată nu a fost o opțiune. „Mai bine nu mâncăm, dar plătim comunalele, nu vrem datorii. Niciodată nu am avut. Așa suntem noi. Dar foarte mulți au restanțe la plăți, chiar și din blocul nostru, că majoritatea sunt pensionari și se descurcă cu greu. Pentru noi electricitatea e mai scumpă și apa caldă e scumpă iarna, gazul consumăm puțin, căldura vrei-nu vrei, cum vine așa plătim, nu avem cum face economii, dar la restul reușim”, spune Vera.
Vera a lucrat practic toată viața în comerț, de la vânzătoare, până la directoare de magazin. Spune că știe prea bine valoarea banului muncit cinstit și importanța fiecărui bănuț. În februarie au primit cele mai mari facturi la căldură de când locuiesc în această casă, practic o pensie au dat-o pe încălzire. S-au adunat cu alți locatari în fața blocului, așa cum fac adesea când vor să mai socializeze sau să discute problemele comune. „Ne jăluim unii la alții și ne ogoim. Ce să faci, de trăit trebuie să trăiești”, conchide Vera, recunoscătoare că cel puțin o parte din aceste costuri le sunt acoperite de compensație.
„La cât de mulți suntem, nu ai cum da milioane la toți”
La această concluzie de recunoștință a ajuns și Ștefan Croitoru, un pensionar de 73 de ani din satul Dezghingea din UTA Găgăuzia. Ștefan își încălzește casa și cu gaz, și cu electricitate, și cu combustibil solid.
El se bucură de ajutorul care-i permite să-și cumpere câte jumătate de sac de cărbuni pe lună. Ștefan întreaga viață a zidit case împreună cu soția, o muncă foarte grea, spune bărbatul și zice că nimeni nu-ți dă un leu ca să-ți fie ție bine. Iată de ce este recunoscător și de cât a primit - „Fără să fiu ipocrit, voi spune așa: statul a venit în întâmpinare cu un anumit număr de oportunități. La cât de mulți suntem, nu ai cum da milioane la toți, câte oleacă, alții precis au mai mare nevoie”.
Fiecare a doua cerere a fost depusă cu ajutorul registratorilor
Elena Ceavdari este asistenta socială comunitară din satul Dezghingea care l-a îndemnat și ajutat pe Ștefan să solicite compensația pentru energie. Elena este registratorul cu numărul cel mai mare de cereri înregistrate în sistem - 820. „Majoritatea sătenilor au nevoie de ajutor, au rămas în sat preponderent vârstnici, locuri de muncă nu sunt, este complicat”, explică Elena. Spune că cifra mare de cereri nu este doar meritul ei, toți colegii au lucrat intens în acea perioadă, doar că ea a fost cea care a înregistrat cererile online după formularele completate pe hârtie de colegele ei. Nu i-a fost deloc ușor, și-a luat cereri și acasă, a lucrat și noaptea și în zilele libere. De câteva ori s-a pomenit atât de epuizată, dar a continuat, fiindcă și-a amintit că mulți săteni au nevoie de ajutorul ei și au investit încredere și așteptări în ea.
Pentru a primi compensații, consumatorii casnici au trebuit obligatoriu să se înregistreze și să completeze cererea pe platforma online guvernamentală compensatii.gov.md. În sezonul rece 2024 – 2025, practic fiecare a doua cerere a fost depusă cu ajutorul celor 1367 de registratori - specialiști ai centrelor unificate de prestare a serviciilor (CUPS) și asistenți sociali, care și reprezintă marea majoritate. În localitățile unde era fluxul mai mare și echipele mobile au ajutat la înregistrarea cererilor, iar asistenții sociali comunitari au mers acasă la unii beneficiari.
Rezultatele programului de compensații - succesul muncii în echipă
Cazul Elenei nu este singular, majoritatea asistenților sociali comunitari au trecut prin aceleași situații și frământări. Altă Elena, asistentă socială comunitară din satul Sipoteni, raionul Călărași confirmă și ea că perioadele intense cum este cea de înregistrare la compensațiile pentru energie sunt ca un test de foc atât pentru asistenți, cât și pentru echipele în care activează, pentru că necesită și implică dedicație, răbdare și muncă în echipă. Elena din Sipoteni a mai observat că s-au adresat la ajutorul asistentului social nu doar beneficiarii care nu au cunoștințe digitale sau care nu au dispozitive electronice, dar și cei care aveau mici ezitări sau neclarități, pentru „a fi siguri că totul va fi bine cu cererea lor”. Ambele Elene susțin că foarte de ajutor le-a fost asistența operatorilor de la centrul de apel, la care au apelat de fiecare dată când aveau întrebări.
Centrul de apel: vocea umană a unui program digital
„Bună ziua! Vă salută centrul de apel al programului guvernamental „Ajutor la contor”. Mă numesc Ella. Cu ce vă pot ajuta?” Fie Ella, Ana, Elena sau Alexandru, în română sau rusă, cei 38 de operatori au răspuns zilnic la aproape 2.000 de apeluri și mesaje electronice pentru a oferi sprijin în cadrul programului de compensații la energie „Ajutor la contor”. În perioadele de vârf, la început de noiembrie și când au fost publicate primele rezultate, numărul apelurilor a fost și dublu.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că în spatele calculatorului nu stă un robot, dar stăm noi și noi într-adevăr încercăm să-i ajutăm”, spune Alexandru Purcel, operator emailuri.
Pentru al treilea an consecutiv, PNUD a susținut funcționarea centrului de suport. În cel de-al treilea sezon rece, finanțarea a fost asigurată de Guvernul Italiei, iar în precedenții doi sprijinul a venit din partea Uniunii Europene.
În sezonul rece 2024-2025, operatorii centrului de apel au răspuns la peste 136.000 de apeluri telefonice la numărul gratuit 0 8000 5000 și aproape 32.000 de e-mailuri de la cetățeni venite pe adresa suport@compensatii.gov.md.
Fiecare a doua gospodărie din țară a primit „Ajutor la contor”
„Ajutor la contor” este cel mai mare program guvernamental. 60% dintre gospodăriile din țară, adică aproape 720 de mii, în care locuiesc aproximativ 1 milion 466 de mii de persoane, au primit compensații pentru energie timp de cinci luni, din noiembrie până în martie. Valoarea medie a compensațiilor lunare a fost de 778 de lei, familiile cele mai vulnerabile energetic beneficiind de o sumă aproape dublă.
Pentru aproape jumătate dintre beneficiarii de compensații, biocombustibilul solid este sursa principală de energie.
Bugetul total al compensațiilor pentru sezonul rece 2024-2025 a fost de 2.690.000.000 MDL. Peste jumătate din sumă a fost asigurată din bugetul Republicii Moldova, iar restul a fost completat prin sprijinul prompt și generos al celor 10 țări partenere.
Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice funcționează pentru al treilea sezon rece consecutiv, fiind gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În acest sezon, compensațiile au fost oferite cu sprijinul Germaniei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Italiei, Cehiei, Slovaciei, Estoniei, Letoniei și Poloniei, care au donat cumulativ 1 miliard 150 milioane de lei, iar restul 1 miliard 540 de milioane au fost asigurați din bugetul Republicii Moldova.
În sezonul rece 2024-2025, PNUD și Guvernul Italiei au susținut funcționarea centrului de apel și modernizarea sistemului informatic în baza căruia funcționează cel mai mare program guvernamental „Ajutor la contor”.
Pentru zeci de mii de gospodării din Moldova, „Ajutor la contor” nu a fost doar un sprijin financiar în sezonul rece, ci o formă concretă de grijă, solidaritate și demnitate. Într-un efort colectiv guvernamental și internațional, Moldova a arătat că sistemele pot fi umane. Iar cu fiecare sezon, programul devine mai accesibil, mai bine organizat și mai aproape de cei care au nevoie de el.
