Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris presupune o ambiție sporită pentru realizarea Contribuțiilor Naționale Determinate (CND-urile). Pentru a atinge aceste obiective, proiectul EU4Climate a sprijinit dezvoltarea CND-urilor în Armenia, Belarus, Georgia și Moldova. Belarus și Georgia s-au angajat să reducă emisiile de GES cu până la 35%, Armenia cu 40%, iar Moldova cu 70%. Finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, proiectul sprijină îndeplinirea obligațiilor care decurg din Acordul de la Paris în vederea îmbunătățirii politicilor și a legislației climatice.

Monitorizarea și raportarea despre implementarea și impactul acțiunilor climatice, precum și finanțarea acestor acțiuni sunt esențiale pentru a asigura transparența. Datele privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES), precum și acțiunile pe care țările le întreprind pentru a atenua și pentru a se adapta la schimbările climatice sunt esențiale pentru determinarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a CND-urilor, atât la nivel internațional, cât și la nivel național. Este nevoie de o monitorizare, raportare și verificare (MRV) fiabilă a emisiilor, ceea ce, la nivel național, înseamnă un proces format din mai multe etape de monitorizare și raportare a cantității de gaze cu efect de seră emise sau absorbite prin diverse activități într-o anumită țară timp de un an. Instituirea unui sistem MRV pentru emisiile naționale în țările în curs de dezvoltare este o cerință relativ nouă, stabilită de Cadrul de transparență consolidat în temeiul Acordului de la Paris.

EU4Climate oferă sprijin pentru crearea sistemelor naționale MRV în Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Moldova. Necesitatea de a îmbunătăți aceste sisteme derivă din necesitatea de a raporta progresele înregistrate în cadrul CND-urilor și de a obține acces la finanțare internațională prin mecanismele de cooperare ale Acordului de la Paris (Articolul 6). Astfel, sistemele MRV și buna lor funcționare sunt esențiale pentru deblocarea finanțării emisiilor de carbon și pentru realizarea de progrese în ceea ce privește obiectivele climatice.

Formând o bază de date esențiale privind nivelurile actuale de emisii, a ambiției eforturilor existente și a progreselor atât la nivel național, cât și internațional, sistemul MRV permite deținerea de informații fiabile, transparente și cuprinzătoare cu privire la emisii și sprijinul oferit țărilor.

„MRV este un subiect complex, deoarece țările au capacități și abordări diferite, la fel și instituții diferite. În regiunea noastră, Moldova are un sistem instituțional avansat care acoperă MRV național și lucrează pentru a-l îmbunătăți și promova în continuare. Azerbaidjan a ales o altă cale, lucrând la completarea MRV național cu un sistem MRV la nivel de unitate. Armenia și Georgia lucrează la dezvoltarea structurilor instituționale”, spune Olga Gassan-Zade, Expertă MRV EU4Climate.

Introducerea sau consolidarea sistemelor MRV robuste pentru ca țările Parteneriatului Estic să respecte cerințele de transparență ale Acordului de la Paris este unul dintre obiectivele principale ale proiectului EU4Climate. Proiectul a elaborat recomandări adaptate fiecărei țări pentru îmbunătățirea sistemelor MRV naționale și oferă măsuri de consolidare a capacităților pentru a sprijini țările Parteneriatului Estic în această direcție.

Eforturile EU4Climate de consolidare a capacităților se concentrează asupra provocărilor-cheie, cum ar fi instituționalizarea raportării emisiilor de GES și asigurarea actualizărilor periodice ale inventarului de GES, calcularea soldurilor de emisii legate de CND și înțelegerea impactului ajustărilor corespunzătoare. Atelierele de lucru, analiza decalajelor, instruirea specialiștilor MRV și materialele de instruire pentru reprezentanții sectorului privat pentru a contribui la inventarierea națională de GES sunt principalele direcții de sprijin în cadrul activităților EU4Climate.

Ca rezultat principal, au fost elaborate seturi de recomandări pentru Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Moldova în vederea îmbunătățirii sistemelor MRV naționale, pentru a se potrivi scopului lor. Recomandările vor fi preluate și puse în aplicare de țări cu ajutorul a 288 de oficiali guvernamentali și experți naționali în MRV, instruiți în cadrul proiectului.

Experții naționali instruiți se vor asigura că sistemele MRV sunt gestionate corespunzător din punct de vedere instituțional și utilizate consecvent în monitorizarea și raportarea informațiilor privind acțiunile climatice. Țările trebuie să identifice indicatorii relevanți pentru a urmări progresul în raport cu propriile obiective ale CND-urilor și să raporteze valorile de referință și nivelurile observate cu privire la acești indicatori. Raportarea ca mecanism de transparență este esențială pentru consolidarea încrederii atunci când este vorba despre implementarea mecanismelor de finanțare cooperativă a carbonului în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris.

PNUD Georgia testează în prezent oportunitățile de a majora finanțarea pentru climă. Îmbunătățirea gestionării depozitelor de deșeuri și a eficienței energetice a clădirilor sunt considerate domenii potențiale pentru ca Georgia să primească finanțare în temeiul articolului 6 de la potențialii cumpărători ai creditelor de carbon, cu posibilitatea de a atrage finanțare internațională pentru climă în alte sectoare. Eforturile de consolidare a capacităților și recomandările oferite de EU4Climate vor servi drept bază pentru ca țara să finanțeze activitățile de atenuare și adaptare la schimbările climatice, odată ce mecanismele prevăzute de Articolul 6 vor deveni operaționale. Foile de parcurs și recomandările elaborate de EU4Climate vizează construirea unui sistem național puternic, competent și durabil, cu roluri și experți definiți, care să poată furniza raportarea necesară la un standard ridicat. Sprijinul și orientările oferite de EU4Climate au asigurat realizarea unor măsuri suficiente de consolidare a capacităților pentru prezentarea unor sisteme bune de inventariere în țările din regiune.

„Recomandările făcute de proiectul EU4Climate sunt axate pe cadru juridic pe care țările trebuie să îl dezvolte pentru a consolida instituțiile MRV”, a explicat Olga Gassan-Zade. În timp ce diferiți parametri și caracteristici sunt măsurați și raportați de diferiți specialiști, este posibil să se stabilească o colaborare prin combinarea resurselor și a eforturilor. „Lucrând cu țările Parteneriatului Estic, echipa noastră a văzut suprapuneri între activitatea experților care raportează poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi și cei care lucrează la emisiile de GES. Recomandarea noastră a fost să căutăm sinergii între aceste echipe de experți”.

Foile de parcurs pentru Armenia și Azerbaidjan vizează formarea unei echipe (în cadrul Ministerului Mediului sau ca entitate independentă) cu roluri definite și un sistem de asigurare/control al calității care să se concentreze asupra raportării emisiilor de GES. Deoarece emisiile de poluanți atmosferici sunt estimate de o altă echipă, trebuie formate sinergii. Mai presus de toate, trebuie să existe un cadru de reglementare detaliat, astfel încât agențiile guvernamentale să fie obligate să facă schimb de informații și să furnizeze datele necesare pentru repararea inventarelor de GES. O altă necesitate este instruirea pentru îmbunătățirea abilităților experților naționali în colectarea, raportarea și verificarea datelor.

Crearea unei echipe cu roluri clar definite se numără și printre recomandările făcute pentru Georgia. Astfel, foaia de parcurs recomandă consolidarea capacităților echipei de inventariere. Sistemul MRV actual nu se bazează pe o structură clară, ceea ce face necesară elaborarea unei decizii formale privind structura ca bază pentru toată dezvoltarea viitoare a sistemului de inventariere. Acest lucru va servi ca bază pentru sistemul de asigurare și control al calității, inclusiv în cazul în care toate deciziile și acțiunile cu privire la inventare și pregătire vor fi înregistrate și vor permite prelucrarea și arhivarea datelor, identificarea problemelor, dar și instruirea noilor experți.

Moldova este un exemplu pentru alte țări, deoarece a desemnat Agenția de Mediu ca autoritate națională responsabilă de Sistemul Național de Monitorizare și Raportare (SNMR) pentru emisiile de GES și alte informații relevante pentru schimbările climatice. Agenția de Mediu din Moldova este responsabilă pentru asigurarea și controlul calității și raportare, ceea ce este totodată prevăzut în aceeași Hotărâre de Guvern ca și mandatul pentru Sistemul Național. Moldova dispune de un sistem extins pentru a asigura o inventariere de înaltă calitate, însă nu există o echipă predefinită de experți în inventariere, ceea ce generează neclarități privind modul în care informațiile sunt transmise Agenției. Se recomandă luarea unei decizii cu privire la structura echipei de inventariere, consolidarea capacităților și competențelor Agenției prin lege și consolidarea capacităților experților prin ateliere de lucru, cum este și în cazul altor țări.

Se preconizează că primul Raport Bienal al CONUSC privind transparența să fie prezentat până la sfârșitul anului 2024. Un sistem MRV național robust ar fi unul dintre elementele-cheie care să permită țărilor în curs de dezvoltare să pună în aplicare deplină Acordul de la Paris.