Planul Național Integrat pentru Energie și Climă – o foaie de parcurs pentru economie și energie verde – a fost consultat public

16 February 2024

Proiectul Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) 2025-2030, document care reprezintă o foaie de parcurs pentru realizarea obiectivelor de decarbonizare a țării, a fost consultat public pe 16 februarie 2024. Documentul a fost elaborat de Ministerul Energiei, cu sprijinul Uniunii Europene, oferit prin programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova.

PNIEC setează țintele privind energia regenerabilă, eficiența energetică și emisiile de gaze cu efect de seră. Planul reprezintă un angajament juridic al Republicii Moldova și vizează doar angajamente privind teritoriul controlat de autoritățile constituționale. 

Toate țările membre ale Uniunii Europene și ale Comunității Energetice elaborează astfel de Planuri cu durata de implementare până în 2030, care sunt revizuite odată la 5 ani, în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”).

Astfel, către anul 2030, Moldova se angajează să aibă o pondere de 27% a energiei regenerabile în consumul final de energie; să mențină creșterea consumului primar de energie la nivelul de 3000 ktep și consumul final de energie la nivel de 2800 ktep (2770 ktep și, respectiv, 2592 ktep în anul 2022); să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,6% față de anul 1990. 

„Republica Moldova are o intensitate energetică de 3,4 ori mai mare decât media în țările Uniunii Europene, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu energia pentru o unitate de PIB, dar și pentru fiecare familie în parte. Acest document setează prioritățile și țintele pe care trebuie să le atingem și politicile pe care trebuie să le implementăm pentru a atinge obiectivele de a avea energie sigură, sustenabilă și accesibilă tuturor consumatorilor”, a declarat Victor Parlicov, Ministrul Energiei.

„Orice activitate economică se bazează pe consum de energie, care generează și emisii de gaze cu efect de seră. Odată cu procesul de aderare la Uniunea Europeană, economia noastră va înregistra creșteri și este important să ne asigurăm că decuplăm acest proces de consumul de energie. În paralel cu PNIEC, lucrăm la legea climei și alte documente sectoriale, care să ajute la menținerea încălzirii globale în limitele a 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, așa cum ne-am angajat prin Acordul de la Paris”, a declarat Iordanca Rodica Iordanov, Ministra Mediului. 

„Planurile naționale integrate pentru energie și climă stabilesc modul în care statele membre ale UE vor contribui la obiectivele UE în materie de climă și energie, din 2021 până în 2030. Implementarea completă a acestor planuri vor permite Europei să depășească țintele actuale pentru anul 2030 privind eficiența energetică, energia regenerabilă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Creșterea ambiției climatice are potențialul de a accelera modernizarea economiei UE, de a stimula inovațiile și o tranziție echitabilă, precum și de a crea locuri de muncă sustenabile pe termen lung, pentru persoane calificate”, a afirmat Solomon Ioannou, Manager de programe în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. 

„Elaborarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă vine să contribuie la realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în baza Tratatului Comunității Energetice, la promovarea dezvoltării durabile și decarbonizării sectorului energetic. Cu parteneri precum Uniunea Europeană, PNUD va sprijini eforturile Republicii Moldova de a pune în practică acest plan ambițios, astfel încât să accelereze o tranziție energetică echitabilă, cu scopul de a atinge până în 2030 o pondere de o treime a surselor regenerabile în mixul energetic total și de a îmbunătăți eficiența energetică. Aceste acțiuni vor avea drept impact reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

PNIEC e structurat după cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice și descrie politicile publice și investițiile preconizate pentru a atinge țintele setate în fiecare dintre aceste dimensiuni:

  • Securitate energetică;
  • Piață internă a energiei;
  • Eficiență energetică;
  • Decarbonizare;
  • Cercetare, inovare și competitivitate.

Astfel, pentru asigurarea securității energetice, PNIEC prevede acțiuni de diversificare a furnizorilor; securizarea și diversificarea căilor de import, dar și creșterea gradului de utilizare a resurselor disponibile în țară (biomasă, solară, eoliană). 

Pe dimensiunea piața internă a energiei, Planul prevede deschiderea, modernizarea și liberalizarea pieței interne a energiei; crearea piețelor intra-zilnice și a zilei următoare; cuplarea cu piețele europene prin lansarea Operatorului Pieței Energiei din Moldova; crearea piețelor transfrontaliere de echilibrare a sistemelor energetice; gestionarea cererii de energie și introducerea tarifelor diferențiate.

Conform PNIEC, în fiecare an vor fi realizate economii noi de energie în mărime de 0,8% din consumul anual mediu, va fi eficientizat energetic anual cel puțin 3% din suprafața clădirilor publice, deținute de autoritățile centrale, clădirile vor fi certificate energetic, va fi lansat Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial, vor fi instalate contoare inteligente la consumatorii casnici și vor fi promovate încărcătoare inteligente pentru automobile electrice cu tehnologia vehicle-to-grid. 

Pe dimensiunea decarbonizare, documentul prioritizează înlocuirea lemnului de foc cu energie regenerabilă și tehnologii mai eficiente, atingerea unei cote de 600 MW de capacități energie eoliană și 200 MW fotovoltaică. 

Cu un buget de 13 milioane de euro alocat de Uniunea Europeană, programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD, a sprijinit crearea platformei compensatii.gov.md și a lansat o campanie de înlocuire a electrocasnicelor vechi cu unele noi și eficiente energetic. Programul finanțează instalarea de panouri fotovoltaice în gospodării casnice și câteva spitale, precum și schimbarea sistemelor de încălzire centralizată în mai multe blocuri pe sisteme de distribuție pe orizontală, mult mai eficiente. 

În plus, programul prevede sprijin pentru transpunerea celui de-al treilea pachet energetic al UE atât în legislația primară, cât și în cea secundară, precum și transpunerea a o serie de directive și regulamente ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, care abordează performanța energetică a clădirilor, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, buna guvernare și proiectarea pieței de energie electrică. 

Accesați comunicatul de presă în limba rusă.