LocationsLegea Apelor, ajustată la standardele europene, devine un instrument eficient în gestionarea resurselor de apă
6 December 2023
Din cauza schimbărilor climatice, Republica Moldova se confruntă cu o lipsă acută de apă, fapt care ar putea avea consecințe grave asupra locuitorilor săi în următorii ani. Pentru a ajuta Guvernul să facă față acestei provocări, proiectul PNUD „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru” a susținut revizuirea Legii Apelor, ajustând-o la standardele internaționale. Ce schimbări majore în domeniul protecției apelor vor aduce noile prevederi și când vor fi resimțite de oameni? Sunt subiecte analizate alături de consultanta proiectului Nadejda Chilaru și de Irina Punga, care a contribuit la elaborarea legii, în perioada decembrie 2022-septembrie 2023.
Sistemul național de management al apelor se bazează pe Legea Apelor din decembrie 2011. De ce a fost revizuită norma și ce schimbări majore aduce?
Nadejda Chilaru: Republica Moldova este considerată o țară cu resurse limitate de apă, principalele surse fiind râurile Nistru și Prut. Râurile mici, pe lângă faptul că înregistrează debite reduse de apă, mai sunt și poluate, iar 90% din apele subterane au o mineralizare de peste 1,5 g/l. În prezent, apa disponibilă în Republica Moldova este de aproximativ 500 m3 per locuitor pe an, în timp ce limita recomandată la nivel internațional este de 1700 m3. Mai mult ca atât, dacă într-o regiune cantitatea de apă accesibilă este sub 1000 m3 per locuitor, aceasta este clasificată ca „zonă de risc”. De asemenea, poluarea intensă a apei amenință sănătatea oamenilor, biodiversitatea și afectează economia. Lipsa reglementărilor clare privind utilizarea apelor contribuie la pierderi bugetare. În plus, statutul de țară candidată la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să alinieze legislația sa la directivele europene pentru a asigura protecția și gestionarea rațională a resurselor de apă.
„Lipsa reglementărilor clare privind utilizarea apelor contribuie la pierderi bugetare”
Ce schimbări majore în domeniul protecției apelor vor aduce noile prevederi și când vor fi resimțite de oameni?
Irina Punga: Printre cele mai importante modificări operate putem menționa reglementarea regimului de atribuire în folosință a râurilor, lacurilor sau canalelor aflate în proprietate publică. Legea prevede că acestea pot fi atribuite persoanelor fizice și juridice doar în folosință, nicidecum în proprietate. De asemenea, darea în folosință va putea fi făcută în urma unei licitații publice transparente, iar veniturile vor fi virate la bugetul de stat sau cel local, după caz. Aceste prevederi urmăresc valorificarea eficientă a corpurilor de apă ca bunuri indivizibile și încasarea veniturilor în bugetul de stat, obținute în urma atribuirii în folosință a resurselor de apă.
De asemenea, revizuirea prevederilor care vizează folosința generală și cea specială a apei a constituit un pas important în eliminarea ambiguităților existente. Noile prevederi stabilesc că folosința generală implică captarea de ape subterane sau de suprafață fără folosirea instalațiilor sau cu folosirea instalațiilor de capacitate mică, de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv necesităților unei gospodării. Anterior, această reglementare lipsea și crea premise pentru interpretare eronată a legii.
Să nu uităm însă că efectele acestor schimbări se vor vedea atunci când autoritățile centrale și locale, societatea civilă și cetățenii vor acționa în corelare și își vor asuma responsabilitatea pentru respectarea deplină a legii.
Ce prevederi noi au fost introduse în lege pentru reducerea poluării apelor?
Nadejda Chilaru: Pentru a reduce poluarea apelor, au fost revizuite reglementările care se referă la evaluarea strategică de mediu, evaluarea impactului de mediu și evaluarea biodiversității. Acest fapt va asigura prevenirea sau minimizarea daunelor asupra apelor și implicit asupra sănătății populației la etapele de planificare a proiectelor publice și private. De asemenea, au fost revizuite prevederile privind reglementarea cerințelor de prelevare a probelor de apă și aduse în concordanță cu prevederile Legii privind calitatea apei potabile, iar analiza probelor de apă se va efectua exclusiv în laboratoarele acreditate, ceea ce va spori gradul de credibilitate a acestora.
În lege au fost revizuite atribuțiile autorităților publice responsabile de domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, în special cele ale Agenției de Mediu. Cu ce atribuții noi au fost abilitate aceste autorități?
Irina Punga: Legea delimitează clar competențele entităților din domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, precum cele ale Ministerului Mediului, Agenției „Apele Moldovei”, Agenției de Mediu. Având în vedere că Agenția de Mediu este o instituție importantă în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, legea trasează principalele sale atribuții privind stabilirea limitelor de utilizare a apei, a valorilor-limită pentru deversările de poluanți în apele de suprafață în funcție de gradul de poluare existent, eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilității sau retragerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, dar și la asigurarea unui sistem eficient de monitorizare a calității apelor de suprafață și subterane. De asemenea, legea accentuează rolul agenției în asigurarea unui sistem eficient de monitorizare a calității apelor de suprafață și subterane.
De ce a fost nevoie de reducerea termenului autorizației de mediu pentru utilizarea specială a apei de la 12 ani la 6 ani și de la 25 ani la 12 ani în cazul angajamentelor de a investi pe termen lung?
Nadejda Chilaru: Micșorarea perioadei de valabilitate a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este condiționată de ritmul accelerat de scădere a debitelor apelor de suprafață, generat de schimbările climatice. Se anticipează că schimbările climatice vor reduce asigurarea cu apă pe parcursul sezonului de vegetație, odată cu creșterea simultană a cererii acestei resurse. Deficitul de apă va reprezenta în viitor o problemă acută pentru unele regiuni din Republica Moldova. Pe de altă parte, la examinarea cererii de eliberare a autorizației de mediu pentru folosință specială a apei se va lua în considerare planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, care se revizuiește la fiecare șase ani. Urmând logica acestor prevederi, autorizația de mediu pentru folosința specială a apei ar trebui de asemenea revizuită la fiecare șase ani.
„Deficitul de apă va reprezenta în viitor o problemă acută pentru unele regiuni din Republica Moldova”
Legea mai prevede respectarea unui regim de folosință a fâșiilor de protecție a apelor, asigurarea epurării apelor uzate înaintate de a fi deversate, compensarea daunelor cauzate mediului. Ce anume vor trebui să facă antreprenorii pentru a se conforma acestei prevederi?
Irina Punga: Noile obligații pentru antreprenorii utilizatori de apă se referă la respectarea cerințelor de calitate a mediului pentru ape, asigurarea epurării apelor uzate înainte de a fi deversate, informarea imediată a Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu privire la apariția unor situații de urgență care pot afecta starea corpurilor de apă, și să ia, în funcție de necesitate, măsuri de prevenire sau minimizare a consecințelor acestora. De asemenea, a fost inclusă și compensarea daunelor cauzate resurselor de apă prin nerespectarea de către utilizatori a cerințelor de protecție a apelor.
Completarea listei obligațiilor cu unele responsabilități are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a utilizatorului de apă și, în consecință, asigurarea protecției eficiente a resurselor de apă.
Antreprenorii trebuie să cunoască că pentru folosința specială a apei trebuie să obțină autorizație de mediu și să respecte condițiile acesteia, iar pentru folosința generală a apei poartă răspundere fiecare cetățean și societatea în ansamblu.
Cum a contribuit PNUD și Suedia la modificarea Legii Apelor? Care a fost sprijinul acordat?
Nadejda Chilaru: La solicitarea Ministerului Mediului, echipa de experți ai proiectului, care dispune de o vastă expertiză în domeniul legislației de mediu, a lucrat la modificarea Legii Apelor. Proiectul a fost definitivat în strânsă cooperare cu Ministerul Mediului, instituțiile subordonate și alte părți interesate. De asemenea, proiectul a efectuat analiza impactului de reglementare a proiectului de lege și a asistat Ministerul Mediului în procesul de consultare publică și avizare.
Modificarea Legii Apelor a fost realizată cu suportul proiectului PNUD Moldova „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru”, cu sprijinul financiar al Suediei. Proiectul are o durată de patru ani, pe parcursul căreia va ajuta autoritățile în îmbunătățirea cadrului național de reglementare prin armonizarea legislației de mediu cu prevederile directivelor UE, elaborarea celui de-al doilea Plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru, acordarea sprijinului în managementul durabil al fluviului Nistru, atât la nivel național, cât și transfrontalier etc.
