Inga: Când ajungi în pragul unei instituții financiare, de obicei se cere o lista lungă de acte, date financiare bine conturate, garanții sub forma de imobile sau cel puțin mobile, pentru ca firma să se poată califica pentru un credit. Astfel de cerințe de obicei sau te pun în gardă, sau te resping total. Doar câteva companii reușesc, totuși, să obțină un împrumut. Dacă vorbim de companiile nou-create, de cele mai multe ori anume câteva sute de mii de lei pentru start sau propulsare sunt „combustibilul” necesar pentru ca ideea lor să prindă viață.

Același studiu PNUD, menționat mai sus, constată că femeile managere de IMM-uri se confruntă cu dificultăți când încearcă să acceseze împrumuturi și că în topul solicitanților de credite sunt companiile din mediul rural. Cum comentați aceste date?

Andrei: Studiul constată o mare presiune pe femeile în afaceri. Femeile-managere sunt mai reticente să accepte un cost mai mare al împrumuturilor bancare (42,8% femei versus 36,2% bărbați), ceea ce ar însemna o acoperire mai bună a riscurilor financiare. Aceasta duce la o rată de succes mai mică a companiilor gestionate de femei în obținerea împrumuturilor bancare față de cele gestionate de bărbați (57% din companiile gestionate de femei versus 79% din companii gestionate de bărbați). Totodată, în zonele rurale împrumutul bancar, deseori, este unicul instrument financiar disponibil.

Inga: Ne confirmă și datele de pe Fagura că mediul rural este în top. Iar din primele împrumuturi ale IMM-urilor, finanțate prin Fagura, la fel multe sunt contractate de femei. Mai mult, o bună parte din clienții noștri sunt din nordul Moldovei, ceea ce ne bucură și mai mult. Luând în calcul tendința globală de promovare a economiei ecologice, a produselor eco și a celor din materie reciclabilă, ne-am propus ca și pe platforma Fagura să susținem cu predilecție aceste inițiative, pentru a putea trece la următorul nivel de dezvoltare.

Ce oportunități de finanțare au IMM-urile din Moldova?

Andrei: Împrumuturile bancare sunt principala sursă de finanțare, urmate de cele oferite de organizații nebancare de micro-finanțare (companii de micro-creditare, companii de leasing, asociații de economii și împrumut etc.). Aceasta se reflectă și în mărimea celor două sectoare ale pieței financiare –  53,3 miliarde lei (sectorul bancar) versus 11,7 miliarde lei (sectorul nebancar). Totuși, competiția cu sectorul nebancar duce la o flexibilitate mai mare a politicilor de creditare ale băncilor, dar și la o predispunere de a accepta riscuri mai mari pentru a face față concurenței.  

Care companii necesită cele mai multe investiții? Ce tendințe sunt pe piață?

Inga: În prezent, suma maximă de finanțare oferită de Fagura este de 5000 de euro. Astfel, tindem ca primele 50 de credite să fie oferite, în mare parte, spre startup-uri și companii micro. Credem că acestea sunt anume companiile care au cea mai mare nevoie de susținere. Tindem să susținem diverse tipuri de companii. De cele mai dese ori, suplinirea stocului de mărfuri sau procurarea unui automobil pentru afacere sunt cele mai frecvente scopuri invocate de antreprenorii care depun cereri pe platforma noastră.

În ce constă soluția pentru IMM-uri pe care ați dezvoltat-o cu ajutorul PNUD Moldova?

Inga: PNUD Moldova ne-a ajutat la dezvoltarea platformei Fagura și implementarea programului „Credite cu dobândă zero” din perspectivă tehnică (elaborarea paginii web), dar și din perspectivă procedurală. Astfel, primele 50 de companii eligibile care vor depune cererea pe platforma noastră nu doar vor obține un împrumut mai ușor decât l-ar fi obținut de la o bancă, dar și vor beneficia de compensarea dobânzii.

Cum ați creat algoritmul de selecție a companiilor? Care sunt criteriile de selecție?

Inga: La program poate apela oricine, indiferent de genul de activitate. Dar din moment ce ajung la noi pe platformă, sistemul automatizat de punctare, dar și specialiștii în creditare fac o analiză mai amănunțită. Scorul intern se calculează în baza mai multor date: situația financiară, istoria creditară, existența activelor, perioada și suma solicitată etc. Un rol important îl au și fondatorii/administratorul companiei. După finanțare, monitorizăm și utilizarea corectă a banilor. Țin să menționez că tot procesul se derulează online, iar astfel inspirăm și pe clienții noștri să devină digitali și demonstrăm că se pot finanța fără a sta în cozi sau a umbla cu teancuri de hârtii. Cel mai mult ne inspiră faptul că astfel comunitatea câștigă, ajungând micii antreprenori să se dezvolte.

Cum PNUD contribuie la îmbunătățirea climatului de finanțare a IMM-urilor în Moldova? Cum susține PNUD sectorul privat în eforturile sale de a accesa fonduri?

Andrei: Accesul la finanțare este o precondiție esențială pentru retehnologizarea IMM-urilor, creșterea productivității și a randamentului acestora, susținerea exportului. PNUD Moldova lucrează să amelioreze aspectele instituționale și regulatorii ale problemei, prin facilitarea dialogului public-privat la nivel local și regional, dar și prin fortificarea capacitaților de advocacy ale asociațiilor de afaceri.

De asemenea, deseori IMM-urile și startup-urile pot găsi la PNUD oportunități de finanțare, sub formă de granturi nerambursabile, care se oferă cu scopul de a crește competitivitatea IMM-urilor. Această asistență deseori se materializează în procurarea echipamentului, serviciilor, și în general, îmbunătățirii infrastructurii de afaceri.