În profunzime

Depășirea decalajului digital

Potrivit datelor de la începutul lui 2025, aproximativ 80% din populația Moldovei erau utilizatori de internet. Totuși, persistă diferențe semnificative în ceea ce privește calitatea accesului și accesibilitatea, în funcție de grupurile socio-economice, zonele geografice și gen. De exemplu, 71% dintre gospodăriile cele mai prospere din Moldova dețin calculatoare, comparativ cu doar 35% dintre gospodăriile cele mai sărace. Deși Moldova oferă unele dintre cele mai mici costuri medii pentru date mobile, lipsa rețelelor de bandă largă și a conectivității de ultimul kilometru împiedică populația rurală să se implice pe deplin în activitățile digitale.

Eforturile de a face față acestor provocări se concentrează pe extinderea infrastructurii, îmbunătățirea accesibilității și consolidarea competențelor digitale. PNUD, în parteneriat cu actori naționali și internaționali, sprijină modernizarea școlilor din toată țara, inclusiv cele din UTA Găgăuzia și de pe malul stâng al râului Nistru, oferind echipamente digitale, precum computere, laptopuri, table interactive, proiectoare, dispozitive de Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEAM), laboratoare portabile și tablete. Această inițiativă are ca scop pregătirea pentru viitor a elevilor, profesorilor și managerilor școlari, prin dezvoltarea timpurie a competențelor digitale pe parcursul educațional și profesional. Pentru realizarea acestui obiectiv, PNUD colaborează cu programe și organizații precum „Tekwill în Fiecare Școală”, Clasa Viitorului, parteneri de dezvoltare și alți lideri în domeniul digital din Moldova.

De asemenea, începând cu izbucnirea războiului din Ucraina, PNUD a creat oportunități pentru copii și femeile refugiate să se familiarizeze cu disciplinele STEAM și să dobândească competențe tehnologice, facilitând astfel integrarea și abilitarea lor. În plus, PNUD Moldova a implementat programe de alfabetizare digitală în parteneriat cu Asociația Companiilor din TIC din Moldova. Aceste inițiative urmăresc reducerea decalajului digital prin dotarea participanților cu abilități esențiale, precum limba engleză pentru IT și promovarea incluziunii în sectorul TIC, care se dezvoltă rapid în Moldova.

Aceste eforturi concertate sunt esențiale pentru reducerea decalajului digital în Moldova, asigurând acces echitabil la resurse și oportunități digitale pentru toți oamenii, indiferent de statutul socio-economic sau de localizarea geografică.

De la guvernare electronică la guvernare digitală

În septembrie 2023, Republica Moldova a aprobat Strategia de Transformare Digitală pentru anii 2023-2030, elaborată cu sprijinul PNUD, marcând o schimbare semnificativă de la guvernarea electronică tradițională la un cadru cuprinzător de guvernanță digitală. Această strategie urmărește dezvoltarea unei societăți și economii digitale accesibile, sigure, transparente și incluzive, aliniate la agenda de integrare europeană și centrate pe nevoile oamenilor.

Lansarea aplicației EVO în 2024 reprezintă un pas important către furnizarea integrată a serviciilor, combinând identitatea digitală, stocarea documentelor și accesul la serviciile publice într-o singură platformă. Moldova a introdus, de asemenea, carduri de identitate electronice biometrice pentru a extinde accesul securizat la serviciile digitale. Infrastructura publică digitală continuă să se extindă, cu utilizarea pe scară largă a platformelor precum MPass, MSign, MConnect și MNotify. Moldova și-a stabilit un obiectiv ambițios de a deveni un stat complet digital până în 2030.

Angajamentul Moldovei față de transformarea digitală a fost recunoscut la nivel internațional. În cadrul Studiului privind e-guvernarea realizat de Organizația Națiunilor Unite în 2024, Moldova a trecut din grupul cu un indice de dezvoltare a e-guvernării ridicat în cel cu un indice foarte ridicat, ocupând locul 69 la nivel mondial, ceea ce reflectă îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește serviciile online, infrastructura de telecomunicații și capitalul uman.

Pe măsură ce digitalizarea se extinde, Moldova și-a consolidat cadrul de securitate cibernetică. Înființarea Agenției pentru Securitatea Cibernetică (2024) și adoptarea Legii naționale privind securitatea cibernetică aliniată la Directiva NIS2 a UE (2025) reprezintă etape cheie. Moldova a beneficiat, de asemenea, de mecanisme de sprijin la nivelul UE, inclusiv de asistență în domeniul securității cibernetice. În septembrie 2025, Moldova a devenit prima țară candidată la aderarea la UE care a beneficiat de intervenția Unității de rezervă pentru securitate cibernetică a UE, protejându-și infrastructura critică înaintea alegerilor parlamentare, o etapă importantă care subliniază legătura directă dintre reziliența digitală și integritatea democratică pe parcursul procesului de aderare a Moldovei la UE.

PNUD rămâne un partener de încredere în avansarea guvernanței digitale: sprijinind dezvoltarea modulului de portofel digital al EVO, dotând Agenția Servicii Publice cu echipamente de înregistrare biometrică pentru a deservi comunitățile defavorizate și diaspora, facilitând auditurile de securitate cibernetică în companii energetice de stat și sprijinind înființarea primului Centru de Operațiuni de Securitate Cibernetică în sectorul energetic.

Accelerarea digitalizării în sectoare esențiale pentru dezvoltare

PNUD Moldova sprijină extinderea transformării digitale dincolo de sistemele guvernamentale de bază, în domenii precum protecția socială, energia, agricultura, securitatea cibernetică și alegerile.

În parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, PNUD sprijină reorganizarea și digitalizarea cuprinzătoare a serviciilor de asistență socială. Aceasta include o arhitectură digitală integrată, un Centru digital de inovare socială și agenții teritoriale regionale pentru asistență socială, cu accent pe incluziune și furnizarea de servicii bazate pe date.

În sectorul energetic, PNUD colaborează cu Ministerul Energiei pentru avansarea unei tranziții energetice juste și incluzive, prin intermediul Sandboxului de inovație și tehnologie în energie. PNUD susține inițiative-pilot precum contoarele inteligente și comunitățile de energie regenerabilă.

În agricultură, PNUD sprijină Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în pilotarea Registrului Digital Național al Fermierilor, ca parte a eforturilor de modernizare a sectorului agricol. Registrul permite monitorizarea în timp real a utilizării terenurilor, a activităților fermierilor și a acordării subvențiilor. Inițiativa este completată de pilotarea sistemului de informații privind parcelele de teren și utilizarea IA, elaborarea foii de parcurs pentru Sistemul integrat de administrare și control (IACS) și consolidarea cadrului instituțional și juridic. Sistemul va contribui la distribuirea mai eficientă a subvențiilor și la creșterea rezilienței în sector.

În sectorul electoral, PNUD colaborează cu Comisia Electorală Centrală pentru promovarea unor procese electorale transparente, incluzive și sigure. Sprijinul vizează modernizarea infrastructurii IT, extinderea votului la distanță pentru diasporă, îmbunătățirea accesibilității secțiilor de vot pentru persoanele cu dizabilități și promovarea educației civice prin platforme digitale.

În domeniul justiției și al aplicării legii, PNUD a sprijinit modernizarea infrastructurii publice digitale și a introdus sau îmbunătățit sistemele și procesele interne de informații în diverse sectoare publice. Acestea variază de la participarea democratică transparentă și luarea deciziilor (e-Parlament, Sistemul Informațional de Stat „Alegeri”), până la gestionarea eficientă și bazată pe merit a capitalului uman în sectorul public (sistemul de recrutare electronică pentru Ministerul Afacerilor Interne, admiterea și testarea electronică a viitorilor judecători și procurori la Institutul Național al Justiției) sau furnizarea de servicii de sănătate (platforma digitală pentru tratamentul asistat video al persoanelor aflate sub tratament de substituție cu opioide, sistemul informațional pentru gestionarea nevoilor de achiziții în domeniul sănătății). În plus, PNUD sprijină în prezent eforturile de transformare digitală ale instituțiilor de criminalistică, ale serviciilor de poliție și ale sistemului de asistență juridică prin introducerea sistemelor de gestionare electronică a dosarelor și prin facilitarea prestării digitale a funcțiilor esențiale de către instituțiile statului de drept.

Date pentru politici publice

Avansarea transformării digitale în Moldova a generat un volum substanțial de date, creând oportunități valoroase pentru îmbunătățirea procesului decizional și a guvernanței. Un exemplu remarcabil este Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE), creat ca răspuns la criza energetică din 2022. Dezvoltat cu sprijinul PNUD, FRVE a fost implementat printr-un proces simplificat de înscriere, bazat pe date administrative și necesitând o contribuție minimă din partea solicitanților. Prin utilizarea analizelor de date, Guvernul poate rafina criteriile de vulnerabilitate și optimiza măsurile de sprijin. Ca rezultat, digitalizarea protecției sociale prin intermediul FRVE a permis acordarea de asistență țintită pentru gospodăriile vulnerabile, reducând sărăcia energetică și sărăcia prin venituri, dar și contribuind la prevenirea insecurității alimentare.

Pornind de la această experiență, PNUD lucrează la crearea unui Cadru de Guvernanță a Datelor, menit să ofere standarde și bune practici privind modul în care datele trebuie colectate, procesate, verificate și validate. Acest cadru va asigura că datele colectate sunt precise, de încredere, sigure și compatibile pentru schimb la nivel național și transfrontalier, în special în domeniile sănătății, agriculturii, securității sociale și justiției. Aliniat principiilor PNUD privind datele, care pun accent pe gestionarea responsabilă a datelor, protecția datelor personale și promovarea reutilizării și interoperabilității, acest cadru urmărește să împuternicească părțile interesate să lucreze eficient cu datele, respectând în același timp cele mai înalte standarde etice.

În plus, PNUD a lansat o serie de traininguri privind utilizarea datelor în formularea politicilor, destinate să ofere factorilor de decizie competențele necesare pentru a valorifica datele în procesul decizional informat. Acest program se concentrează pe definirea problemelor de politică publică, cartografierea ecosistemelor de date și înțelegerea conceptelor de guvernanță a datelor, fortificând astfel capacitatea funcționarilor guvernamentali de a utiliza eficient datele în elaborarea politicilor. 

Unitatea de analiză a datelor

Integrată în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Unitatea de analiză a datelor susținută de PNUD Moldova sprijină atât deciziile tactice, cât și pe cele strategice. Unitatea a făcut progrese în creșterea transparenței în achizițiile publice, îmbunătățirea îngrijirii sociale, sporirea eficienței colectării taxelor și evaluarea programelor de dezvoltare rurală.

Domenii prioritare curente includ utilizarea inteligenței datelor în elaborarea politicilor, în special pentru negocierile cu UE, vulnerabilitățile energetice, precum și securitatea rutieră și alimentară. PNUD Moldova acordă, de asemenea, prioritate sporirii alfabetizării digitale și promovării deciziilor bazate pe date în rândul angajaților din sectorul public prin sesiuni de formare. Aceste eforturi vizează îmbunătățirea mediului de afaceri și competitivității naționale a Moldovei.

Alfabetizare digitală pentru o societate digitală

Pentru a promova o societate digitală incluzivă în Moldova, PNUD lucrează activ la îmbunătățirea alfabetizării digitale în toate categoriile demografice, indiferent de gen, vârstă, nivel de educație sau venit. Recunoscând necesitatea ca cetățenii să dețină cel puțin competențe digitale de bază pentru a utiliza eficient serviciile publice electronice și pentru a se adapta la piața muncii în continuă schimbare, PNUD a lansat mai multe programe menite să reducă decalajul digital.

În colaborare cu partenerii de dezvoltare, PNUD contribuie la modernizarea sistemului de educație din Moldova prin crearea unor medii de învățare incluzive și moderne, echipând astfel elevii și cadrele didactice cu competențele digitale esențiale.

Eforturile mai ample includ, de asemenea, formarea profesională în sectorul public și programe specifice menite să sporească participarea la activitățile digitale. Aceste inițiative au drept scop asigurarea faptului că transformarea digitală se traduce în beneficii concrete pentru toți cetățenii.

Femei și fete în STEAM

Decalajul digital afectează în mod special fetele și femeile. Deoarece se așteaptă ca cererea pentru angajați în domeniile STEAM să crească semnificativ în viitor, guvernele și comunitățile nu-și pot permite să limiteze femeilor – jumătate din populația lumii – oportunitatea de a reuși în acest sector cu o dezvoltare rapidă. La nivel global, între 40 și 160 milioane de femei vor trebui să-și schimbe ocupațiile până în 2030, orientându-se către roluri mai calificate care cer competențe digitale complexe, cognitive, sociale și emoționale.

Moldova a înregistrat progrese notabile în ceea ce privește participarea femeilor în sectorul TIC, deși există în continuare decalaje semnificative. Conform celor mai recente date oficiale disponibile (2022-2024, în funcție de indicatori), femeile reprezintă acum aproximativ 34% din totalul forței de muncă din sectorul TIC la nivel național în 2022, în creștere față de 31% raportat în 2019, deși dețin doar aproximativ 21% din posturile tehnice din cadrul sectorului. Ponderea femeilor cu studii superioare în domeniul TIC a crescut la 26% în (2023), față de 22% în 2017, deși femeile continuă să fie subreprezentate în domeniile STEAM în general. Diferența de remunerare între femei și bărbați în sectorul IT a ajuns la aproximativ 38% în 2020, depășind semnificativ diferența de remunerare neajustată între femei și bărbați în 2024.

PNUD Moldova sprijină integrarea femeilor și fetelor în domeniul științei și tehnologiei, promovând în special educația bazată pe STEAM. Inițiativele PNUD sunt implementate cu implicarea directă a mediului academic, școlilor, organizațiilor societății civile, mass-media și părinților, pentru a crește interesul elevilor față de educația STEAM. Acest lucru a condus, de exemplu, la o participare de aproximativ 50% a fetelor în cadrul programului „Tekwill în Fiecare Școală”.

De asemenea, PNUD Moldova susține femeile antreprenoare, oferind oportunități de finanțare pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor lor, inclusiv în domeniul TIC. Exemple de succes includ femei active în agri-tech (digitalizarea agriculturii) și securitatea cibernetică.

Implicarea sectorului privat

PNUD Moldova recunoaște rolul esențial al sectorului privat în avansarea guvernanței digitale și accelerarea tranziției către un guvern sută la sută digital, unul dintre cele șase obiective stabilite în Strategia de Transformare Digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, elaborată cu susținerea PNUD Moldova. Pentru a sprijini această transformare, PNUD a creat platforme de dialog între Guvern, sectorul privat și partenerii internaționali, promovând o viziune comună asupra dezvoltării digitale. Aceste eforturi de colaborare au contribuit la elaborarea unei abordări cuprinzătoare, care pune accent pe inovație, incluziune și implicarea mai multor actori.

Pentru a facilita implicarea sectorului privat, PNUD a inițiat mai multe competiții de finanțare pentru inovații, cu scopul de a susține companiile TIC și start-up-urile în dezvoltarea de soluții digitale inovatoare. Din 2021, PNUD Moldova a sprijinit dezvoltarea de soluții digitale inovatoare în domenii precum govtech, fintech, comerțul electronic, agri-tech, tehnologia educațională, guvernanța datelor și identitatea digitală etc., consolidând poziția Moldovei ca centru emergent al inovației digitale în regiune.

Guvernanța inteligenței artificiale 

Moldova a luat măsuri decisive pentru a integra guvernanța inteligenței artificiale în strategia sa digitală națională. În iulie 2024, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a aprobat Cartea Albă privind Inteligența Artificială (IA) și Guvernanța Datelor, stabilind o viziune pentru dezvoltarea responsabilă a IA, standarde de guvernanță a datelor și cadre de politici aliniate la reglementările UE. 

Un pas de referință a urmat în octombrie 2025, când EuroHPC a selectat Moldova pentru a găzdui FAIMA – Fabrica Antenna de IA din Moldova – una dintre cele 13 astfel de antene din întreaga Europă. FAIMA va conecta Moldova la rețeaua europeană de supercalcul. Inițiativa va fi găzduită de Universitatea Tehnică din Moldova. Prin intermediul FAIMA, cercetătorii, startup-urile, IMM-urile și instituțiile publice vor avea acces direct la resurse de supercalcul optimizate pentru IA, la o infrastructură de date securizată și la servicii avansate de IA axate pe sectoare prioritare, inclusiv agricultură, sănătate și administrație publică. 

PNUD a sprijinit pregătirea Moldovei pentru IA prin activitatea sa mai amplă de guvernanță a datelor și de elaborare a politicilor și continuă să colaboreze cu autoritățile pentru a sprijini operaționalizarea acestui cadru, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță și medii de testare care vor permite instituțiilor publice să piloteze în mod responsabil servicii bazate pe IA.