Ce abilități trebuie să aibă un judecător sau un procuror bun? Ar putea fi doar o întrebare retorică din domeniul filosofiei juridice, însă nu atunci când ai în față sarcina practică de a pregăti pentru activitate, în viața reală, judecători și procurori. Sarcina devine și mai dificilă dacă te afli într-o țară în tranziție, fără tradiția unor instruiri specializate și puse la punct pentru profesioniștii din domeniul juridic.  

Pentru a deveni judecător sau procuror în Republica Moldova, în cele mai multe cazuri, trebuie să urmezi un curs de formare inițială de un an și jumătate la Institutul Național al Justiției (INJ) al Republicii Moldova. Acesta a fost creat în anul 2007, în primul rând, pentru a asigura formarea practică a viitorilor judecători și procurori. Cu toate acestea, până de curând, Institutul a oferit, în cea mai mare parte, cursuri mai mult de tip universitar, învechite și tradiționale, acestea fiind principala metodă de instruire, în ciuda faptului că toți audienții Institutului dețineau deja o diplomă de licențiat în drept.

Audienții, precum și judecătorii și procurorii constatau că ei au nevoie de formare mai practică, bazată pe studierea unor probleme practice concrete și pe dezvoltare de competențe, și nu frecventarea cursurilor și de ascultarea prelegerilor lectorilor.

În 2015 PNUD a încheiat un parteneriat cu INJ pentru a transforma abordarea tradițională de formare profesională a viitorilor procurori și judecători.

"Sunteți primii care ne ascultă"

Totul a început de la niște simple discuții cu managementul și profesorii Institutului (ceea ce e evident), precum și cu audienții (bonus). I-am ascultat cu atenție pe toți și i-am întrunit la sesiuni comune de brainstorming, unde au apărut idei năstrușnice, cum ar fi cea de a invita actori profesioniști pentru a juca roluri diferite în timpul simulărilor, punând participanții în situații neașteptate. Însă, atunci această idee nu părea atât de năstrușnică.

La un moment dat audienții au spus: "Sunteți primii oameni care, de fapt, ascultă opiniile noastre!"

În vizor, abilitățile

Și totuși, cum pot fi realizate aceste modificări atât de necesare?

Primul pas a fost identificarea abilităților practice și a competențelor pe care fiecare audient ar trebui să le dobândească. Acestea ar trebui să fie obiectivele care trebuie realizate până la sfârșitul formării. Cunoștințele substanțiale în drept sunt importante. Însă, la fel de importante pentru viitorii judecători și procurori sunt abilitățile practice, cum ar fi comunicarea, managementul conflictelor, managementul dosarelor, argumentarea juridică, gestionarea probelor și multe altele, care nu sunt predate, în mod corespunzător, la facultățile de drept din Republica Moldova.

După o serie de consultări, s-a decis proiectarea unor module de simulări complexe, care ar combina predarea acestor abilități esențiale cu problemele legale și problemele pe care viitori judecători și procurori ar trebui să le cunoască. Diferența față de procesele simulate tradiționale se bazează pe faptul că această simulare a modulelor va include toate procedurile și etapele principale ale cauzelor civile și penale.

Cum rămâne cu drepturile omului?

Un element important al tuturor simulărilor va fi introducerea în modulele de formare a unor subiecte legate de drepturile omului. Sondajul efectuat la sfârșitul anului 2015 printre audienții Institutului și printre un număr de profesioniști din domeniul juridic, a arătat că, deși ei, în general, acceptă importanța drepturilor omului, totuși nu văd întotdeauna valoarea lor practică.

Fiind întrebați* dacă drepturile omului aparțin cărților și teoriilor, nu și vieții reale, un număr semnificativ de audienți ai INJ (din cei 47 de audienți intervievați) au fost de acord cu această afirmație:

Pentru a aborda această problemă, ar trebui ca să fie introduse mini-scenarii diverse în problemele mai mari. Acestea ar trebuie să reflecte anumite aspecte legate de drepturile omului și care vor învăța audienții cum să le aplice în practică.   

Noi provocări și oportunități

Cu siguranță, noile abordări vor ridica cerințele față de audienți, care vor trebui să îndeplinească un volum mai mare de activități pregătitoare. Cea mai mare parte a teoriei studiate anterior va fi mutată de la cursurile ținute în clasă la studiul individual. În schimb, audienții ar trebui să discute mai mult cu formatorii lor problemele practice existente. Noua metodologie va aduce, de asemenea, noi provocări pentru profesorii de la Institut, care vor trebui să învețe noi tehnici de predare și abilități de comunicare. Cu toate acestea, contrar rezistenței așteptate inițial din partea lor, cei mai mulți dintre ei, de fapt, au îmbrățișat ideile noi.

Reforma prevăzută la Institutul Național al Justiției este încă în curs de desfășurare. Există încă o mulțime de lucruri care trebuie realizate și care au ca scop schimbările eficiente. Cu toate acestea, dacă această reformă se dovedește a fi de succes, aceasta poate fi ulterior adoptată de alte instituții din Republica Moldova. Schimbările în studiile juridice și modul în care viitorii juriști sunt instruiți, sunt vitale pentru procesul continuu de reformă a sistemului justiției din țară. Și dacă Institutul Național al Justiției reușește să dezvolte și să implementeze metode noi și eficiente de instruire, acestea pot fi ulterior folosite de facultățile de drept din Republica Moldova.

* A se vedea: "“Evaluation of the Curriculum of the National Institute of Justice of Moldova”; Final Report by Dr Kanstantsin Dzehtsiarou, MA, PhD, 2016.

Notă: Aceste rezultate au fost obținute în cadrul proiectului PNUD „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale pentru protejarea și promovarea drepturilor omului”, finanțat de Guvernul Danemarcei.