LocationsCompensațiile au oferit nu doar căldură, ci și un sentiment de solidaritate, într-o țară care le-a devenit adăpost
17 aprilie 2025
Foto: PNUD Moldova
Timp de patru luni de iarnă, Elena și Alexei Severin au pus deoparte fiecare leu pentru a-și reface rezervele de lemne. Să adune cei șapte mii de lei necesari a fost o provocare — una mai ușor de realizat datorită compensației pentru energie de care au beneficiat. Refugiați din Ucraina, s-au stabilit în satul Dezghincea din UTA Găgăuzia, unde încearcă să-și clădească o viață de la zero.
La sfârșitul lunii martie, când sezonul rece a fost declarat închis, au reușit să cumpere cinci metri cubi de lemne din economii și cu sprijinul compensației pentru energie. Această rezervă de biocombustibil semnifică nu doar un dram de siguranță în existența lor plină de incertitudini, ci și o oarecare împăcare cu gândul că în viitorul apropiat nu vor putea, încă, reveni la casa lor, din regiunea Herson, după care nu-i zi să nu plângă și să-i ducă dorul.
De trei ani, casa unor rude plecate peste hotare, din satul natal al Elenei, le este refugiu. Elena a readus la viață curtea: crește flori și zarzavaturi, cu ele își ocupă timpul și gândurile. Nu există discuție care să nu ducă, mai devreme sau mai târziu, spre război și casa lor de pe linia frontului. Când vorbește despre casă, Elena izbucnește în lacrimi, în timp ce Alexei tace, cu privirea pierdută.
Tot ce au agonisit și construit timp de 47 de ani s-a năruit într-o noapte. Când linia frontului a ajuns în satul lor din Herson, au supraviețuit ca prin minune. Treziți de bubuitul rachetelor, au ieșit în curte, iar casa le-a fost distrusă. Cu actele parțial arse și cu câteva lucruri adunate în grabă, s-au refugiat. Un coridor verde, un steag alb și niciun plan. Doar instinctul de a supraviețui.
„A trebuit să plecăm în 40 de minute. Nu știam încotro ne îndreptăm. Pur și simplu am plecat. Rudele îndepărtate ne-au chemat și sigur că am acceptat, pentru că nu aveam unde merge în altă parte. Nu aveam gânduri de a pleca peste hotare, nicăieri, ne doream să fim cât mai aproape de patrie, de casa noastră, în speranța că totul este o manifestare temporară și se va încheia curând, iar noi vom reveni acasă. Dar nu se vede sfârșitul nici acum”, povestește Elena.
De atunci, au trăit doar dintr-o pensie și ajutorul pentru refugiați. După mai bine de doi ani, și-au restabilit actele și primesc din nou ambii pensia ucraineană, care ajunge la aproximativ 4.000 de lei împreună.
„Suntem recunoscători tuturor care ne-au ajutat, și rudelor, și străinilor, și tuturor organizațiilor sensibile la necazul nostru. Și pentru aceste lemne mulțumim mult. Chiar dacă foarte puțin, într-o lună 400 de lei, în alta 500, dar noi suntem recunoscători și pentru acest ajutor. Cu el am adunat mai ușor suma necesară și am cumpărat aceste lemne pentru a avea cu ce ne încălzi”, spune Elena, care înțelege că poate mai importantă decât valoarea materială a acestui ajutor este mesajul de solidaritate pe care-l transmite, că ei nu sunt singuri și nu-s abandonați, într-o țară care le-a devenit adăpost.
În sezonul rece noiembrie 2024 - martie 2025, aproximativ 2.500 de gospodării în care locuiesc refugiați au beneficiat de compensații pentru energie. Evaluările de impact realizate de PNUD și Banca Mondială în 2023 și 2024 arată că Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice contribuie constant la îmbunătățirea bunăstării gospodăriilor locuite de refugiați. Datorită compensațiilor primite, incidența sărăciei energetice s-a redus cu 7%, iar a sărăciei monetare - cu 18%.
În total, 720.000 de gospodării, în care locuiesc aproximativ 1 milion 466 de mii de persoane, au primit compensații în sezonul rece de curând încheiat. Valoarea medie a compensațiilor a fost de 778 de lei, familiile cele mai vulnerabile energetic beneficiind de o sumă aproape dublă.
Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice funcționează pentru al treilea sezon rece consecutiv, fiind gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În acest sezon, compensațiile au fost oferite cu sprijinul Germaniei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Italiei, Cehiei, Slovaciei, Estoniei, Letoniei, care au donat cumulativ 1 miliard 150 milioane de lei, iar restul 1 miliard 540 de milioane au fost asigurați din bugetul Republicii Moldova.
În sezonul rece 2024-2025, PNUD și Guvernul Italiei au susținut funcționarea centrului de apel, operatorii căruia au răspuns la peste 136.000 de apeluri telefonice și aproape 32.000 de e-mailuri de la cetățeni, și modernizarea sistemului informatic în baza căruia funcționează cel mai mare program guvernamental „Ajutor la contor”.
