Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a lansat un raport referitor la reprezentarea de gen în consiliile raionale/municipale/locale în cadrul alegerilor locale din 2023. Această analiză, intitulată „Triumful sistemului de cotă dublă sau cum am ajuns la o reprezentare echitabilă. Studiu privind reprezentarea femeilor și bărbaților în funcția de consilier/ă”, a fost elaborată în parteneriat cu Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte, cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Moldova, UN Women și PNUD Moldova.

Raportul aduce în atenție aspectele importante legate de echilibrul reprezentării femeilor și bărbaților în structurile de decizie în unitățile administrative de nivelul I și II. 

În urma monitorizării reprezentării echitabile a femeilor și bărbaților în scrutinul din 2023, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) evidențiază atât progrese notabile în ceea ce privește participarea echitabilă a femeilor și bărbaților în procesul electoral, cât și anumite abateri în aplicarea prevederilor legislative cu privire la sistemul de cotă dublă, și anume cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe și prevederile de plasament pe listele de candidați. Autorii studiului constată:

1. În alegerile locale din 2023 suntem tot mai aproape de o reprezentare 50/50 a femeilor și bărbaților candidați în procesul electoral. Ponderea femeilor în rândul candidaților la funcția de consilieră raională/municipală constituie 45,3%, iar în rândul candidaților la funcția de consilieră locală – 47,2%, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 15% față de scrutinul din 2015 și cu peste 2% față de cel din 2019 în cazul consilierelor raionale/municipale și o creștere cu circa 12% față de anul 2015 și cu 1,4% față de anul 2019 în cazul consilierelor locale.
2. Majoritatea femeilor candidate la funcția de consilieră sunt desemnate de partidele politice, iar cele care au decis să candideze independent s-au orientat mai mult spre funcția de consilieră locală (21,9%, comparativ cu 9,1% care au candidat independent la funcția de consilieră raională/municipală).
3. Sub presiunea prevederilor legale impuse, partidele politice au desemnat cel puțin 40% femei pe listele de candidați pentru funcția de consilier/ă. În cazul consiliilor raionale/municipale, toate partidele au inclus mai mult de 40% femei pe listele de candidați, iar în cazul consiliilor locale, majoritatea partidelor politice au depășit pragul de 45% femei desemnate pentru funcția de consilier/ă locală.
4. Femeile au candidat la funcția de consilieră și au fost alese preponderent în comunități mai mici. În componența consiliilor raionale/municipale, ponderea femeilor consiliere alese constituie 33,3%, în timp ce în consiliile locale – 40,3% femei alese. Acest lucru poate fi explicat prin dinamica specifică a comunităților mai restrânse, unde accesul la funcțiile administrative poate fi mai deschis pentru tineri și femei. Oportunitățile politice și sociale pot fi mai vizibile în aceste medii, oferind astfel mai mult spațiu și susținere pentru reprezentarea tinerilor și a femeilor în cadrul deciziilor locale.
5. În rândul consilierilor aleși, tinerii sunt subreprezentați. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani constituie doar 10% din totalul consilierilor la nivel raional/municipal și 12% la nivel local. Tinerii aleși în funcția de consilier/ă raional/ă și municipal/ă se regăsesc mai mult în municipiile Bălți (31,4%) și Chișinău (29,4%). La nivelul consiliilor locale, Chișinăul se menține în frunte, cu 25,5% tineri, iar orașul Ialoveni cu 22,5%.
6. Femeile sunt plasate pe poziții mai puțin eligibile în listele de candidați, ocupând ultimele locuri în cadrul decilelor. În prima decilă pe prima poziție se regăsesc doar 18% femei din totalul candidaților pentru funcția de consilier/ă în consiliile raionale/municipale și 32% – în cazul consiliilor locale.
7. În cadrul alegerilor locale 2023 s-au înregistrat încălcări ale prevederilor cu privire la sistemul de cotă dublă. Se constată încălcări în privința desemnării pe listele de candidați atât a femeilor, cât și a bărbaților. În cazul consiliilor raionale/ municipale, 31% din totalul listelor de candidați au prezentat abateri în ceea ce privește respectarea sistemului de cotă dublă (dintre care 4% au defavorizat bărbații, iar – 27% femeile). La nivelul consiliilor locale, abateri de la prevederile legale se constată în cazul a 9,4% din totalul listelor de candidați, dintre care 4,6% au defavorizat femeile, iar 4,8% – bărbații.

PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru alegerile: parlamentare din 2014, locale generale din 2015, prezidențiale din 2016, parlamentare din 2019 și locale generale din 2019, alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare anticipate din 2021.