Femeile sunt mai des vizate în procesele-verbale contravenționale și dosarele penale pentru corupere pasivă, comparativ cu bărbații, ceea ce s-ar datora unei vulnerabilități economice mai mari. Aceasta este principala concluzie a unui raport analitic realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), intitulat „Corupția electorală în Republica Moldova: profiluri sociale, disparități de gen și răspuns instituțional”.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024. 

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

• 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
• Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
• Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.