7 dintre 10 cetățeni ai Republicii Moldova consideră că fenomenul corupției electorale este foarte sau destul de răspândit în țară, iar aproape trei din zece persoane declară că ele sau persoane apropiate au fost expuse unor tentative de corupere electorală la ultimele alegeri. Acestea sunt câteva din concluziile studiului „Corupția electorală: o realitate asumată? Studiu privind percepțiile și prevalența expunerii la corupția electorală în Republica Moldova”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Studiul se bazează pe un sondaj efectuat de CBS Research în perioada 14-26 aprilie 2026, pe un eșantion de 1101 persoane, cu excepția regiunii din stânga Nistrului, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.

Populația recunoaște în mare măsură principalele forme de corupție electorală, potrivit sondajului. Oferirea de bani în schimbul votului este considerată act de corupție de 90,3% dintre respondenți, urmată de oferirea de cadouri sau bunuri, precum alimente și alcool (87,4%). Totodată, 81,4% consideră drept corupție amenințările și presiunile asupra alegătorilor, iar 81,1% – înregistrarea fictivă a alegătorilor într-o altă circumscripție.

Potrivit cercetării, indicele de alfabetizare privind corupția electorală este de 0,78 puncte din 1, ceea ce indică un nivel ridicat de recunoaștere a practicilor de corupție electorală în rândul populației. Totodată, indicele de determinare împotriva corupției electorale este de 0,66 puncte din 1, reflectând un nivel de opoziție moderat spre ridicat față de aceste practici.

Studiul relevă că 69,2% dintre respondenți consideră corupția electorală un fenomen răspândit în Republica Moldova. În același timp, aproape 28% dintre respondenți afirmă că ei sau persoane din cercul apropiat au fost expuși unor tentative de influențare a votului. Dintre aceștia, 7,9% declară că li s-au propus direct bani, bunuri sau favoruri, iar 24,9% cunosc astfel de cazuri în rândul rudelor sau persoanelor apropiate.

Cele mai frecvente forme de corupere electorală raportate de respondenți sunt oferirea de bani (2,7%) și de bunuri, precum produse alimentare sau alcool (2,3%). De asemenea, 2,3% dintre respondenți afirmă că au fost amenințați cu pierderea locului de muncă, iar 1,3% – cu dosare penale. Reprezentanții partidelor politice sunt indicați cel mai frecvent drept inițiatori ai acestor acțiuni (33,6%), urmați de persoane din comunitate (16,4%).

Datele arată că femeile, persoanele din mediul rural, cele cu nivel redus de studii și cu venituri mici sunt mai frecvent expuse tentativelor de corupere electorală. Femeile sunt mai frecvent expuse tentativelor de corupere electorală (8,8%, comparativ cu 6,3% în cazul bărbaților), iar persoanele cu nivel redus de studii înregistrează o rată a expunerii directe de 12,2%, față de 6,5% în cazul celor cu studii superioare. Totodată, persoanele cu venituri mici sunt expuse mai frecvent corupției (11,7%) fațǎ de cele cu venituri relativ mari (5%). 

În ceea ce privește încrederea în instituțiile responsabile de procesele electorale, administrația publică locală (59,8%) și observatorii electorali (58,4%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de încredere. Comisia Electorală Centrală este creditată cu încredere de puțin peste jumătate dintre respondenți.

Majoritatea respondenților (70%) declară că ar raporta tentativele de corupere electorală. Principalul motiv invocat pentru cei care ar alege să nu raporteze este lipsa încrederii în autorități (40,1%), urmat de percepția că nu este important să raporteze astfel de cazuri (26,2%) și teama de consecințe (19,8%). Totodată, 26,5% dintre respondenți spun că nu cunosc niciun canal de raportare a cazurilor de corupție electorală.