Inegalitățile economice structurale din societate se regăsesc și în competiția electorală. Analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a veniturilor și a bunurilor candidaților arată că, în medie, o candidată la alegerile parlamentare din 2025 a raportat un venit anual cu circa 33% mai puțin decât venitul mediu al unui candidat bărbat. Deși femeile reprezintă aproape jumătate din totalul candidaților, ele însumează doar aproape 40% din veniturile declarate de toți candidații și dețin mult mai rar proprietăți sau active financiare. 

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova", implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. 

Principalele concluzii ale studiului:

1. Decalaj de venituri: O candidată la alegerile din 2025 a declarat, în medie, un venit anual de circa 280,7 mii lei, cu aproximativ 33% mai puțin decât un candidat bărbat (417,5 mii lei).
2. Salariul rămâne principala sursă de venit pentru toți candidații: Circa 50% din veniturile cumulate ale candidaților (femei și bărbați) provin din salariile obținute la locul de muncă de bază, această remunerație fiind de departe cea mai importantă sursă de câștig. Următoarea categorie ca pondere o constituie alte venituri legale – pensii, indemnizații, premii, burse, drepturi de autor etc. – care însumează aproximativ o cincime (20%) din veniturile totale declarate.
3. Bunuri și proprietăți: Femeile candidate dețin mult mai rar în proprietate terenuri, imobile sau vehicule. Proporția femeilor care au astfel de bunuri este considerabil mai mică decât în cazul bărbaților. Mai mult, bunurile deținute de femei au o valoare medie mai scăzută. De exemplu, suprafața medie a locuințelor candidatelor este de 129 m², față de 165 m² pentru bărbați.
4. Acces financiar limitat pentru femeile candidate: Foarte puține candidate sunt prezente în sfera afacerilor sau a banking-ului. Doar 13,8% dintre femeile candidate declară că dețin acțiuni în capitalul unei companii, comparativ cu 27,2% dintre bărbați. De asemenea, aproximativ 12% dintre candidate au conturi bancare, față de 19% în cazul candidaților bărbați, ceea ce sugerează o participare mai redusă a femeilor la sistemul financiar formal.
5. Bărbații domină financiar în vârful listelor: Decalajul de venituri devine și mai pronunțat în pozițiile fruntașe ale listelor de candidați. În primele locuri, un candidat bărbat a declarat un venit mediu de circa 707 mii lei, aproape dublu față de cel al unei candidate (circa 370 mii lei).
6. Progrese lente: Deși decalajele economice de gen se reduc lent, cu o creștere a veniturilor medii ale candidatelor comparativ cu 2021, inegalitățile de gen persistă. Studiul concluzionează că sunt necesare măsuri susținute de politici publice pentru a corecta aceste dezechilibre.