LocationsSpecialiștii din sănătate sunt instruiți să facă față schimbărilor climatice
14 august 2025
Foto: PNUD Moldova
Furtunile, ploile abundente însoțite de grindină sau temperaturile sufocante – sunt doar câteva dintre fenomenele extreme pe care le-am urmărit și le-am trăit pe propria piele în ultimii ani. Experții de mediu atrag atenția că aceste manifestări naturale se vor repeta tot mai des în viitor din cauza schimbărilor climatice. La prima vedere, s-ar părea că efectele negative ale încălzirii globale afectează similar populația țării. Nu-i chiar așa, spun medicii. Temperaturile sufocante din toiul verii, de exemplu, expun la riscuri majore copiii, vârstnicii, femeile însărcinate sau pe cei cu boli cronice. Pentru a răspunde acestor provocări, experții Școlii de Management în Sănătate Publică, cu sprijinul PNUD Moldova și al Fondului Verde pentru Climă, au lansat cursul pilot „Adaptarea la schimbările climatice”.
Peste 120 de specialiști din sănătate s-au arătat interesați de cursul dedicat adaptării la schimbările climatice. De la medici la manageri de spitale – toți au recunoscut că fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani le-au influențat activitatea zilnică.
Rodica Eremciuc
Una din ei este Rodica Eremciuc, pediatră și asistentă universitară în cadrul departamentului pediatrie a USMF „Nicolae Testemițanu”. Ea activează peste 12 ani în domeniu.
„A fost unul dintre cele mai interactive cursuri la care am fost prezentă: am lucrat peste orele stabilite, cu multe activități practice. Să știți că participanții, pe lângă faptul că au lucrat la planuri concrete de acțiuni, și-au schimbat și obiceiurile zilnice: după prima zi de curs au venit cu sticla de apă reutilizabilă, adusă de acasă. Mi-a plăcut la acest curs că fiecare a lucrat asupra unor planuri concrete, pentru instituții concrete și cu soluții concrete: becuri eficiente energetic, utilizarea cu chibzuială a apei etc. Suntem promotorii unui stil de viață sănătos, iar schimbarea trebuie să înceapă de la noi”, spune Rodica Eremciuc.
Și Sergiu Cuciuc, Șeful Departamentului radiologie și imagistică a Institutului de Cardiologie, care activează în domeniu de peste 27 de ani, e de aceeași părere:
Sergiu Cuciuc
„Schimbările climatice sunt inevitabile. Progresul tehnologic la fel – nu îl putem opri, însă putem face pași pentru a ne adapta și a preveni consecințele asupra sănătății care riscă să devină ireversibile. Vrem sau nu vrem, valurile de căldură au un impact negativ asupra pacienților noștri. Este important să le oferim ajutorul adaptat la necesitățile vremii. Pentru a-i putea ajuta este important ca noi să fim pregătiți.”
Cei doi medici atrag atenția că schimbările climatice au impact direct asupra sănătății, crescând riscurile de insolație, deshidratare, boli respiratorii, boli cardiovasculare etc. Iată de ce, pe lângă sfaturile legate de tratament, e de datoria doctorilor să le vorbească pacienților despre importanța hidratării, evitarea expunerii la soare în orele de vârf – mai ales pentru vârstnici, copii sau femeile gravide – grupul de pacienți considerați cei mai afectați de fenomenele climatice extreme.
Manualul „Adaptarea la schimbările climatice”, elaborat de Școala de Management în Sănătate Publică, cu sprijinul PNUD Moldova și Fondului Verde pentru Climă, abordează teme precum riscurile climatice pentru sănătatea publică, identificarea grupurilor vulnerabile, planificarea măsurilor de răspuns în cadrul instituțiilor medicale, gestionarea consumului de energie și apă, prevenirea infecțiilor în contextul evenimentelor extreme, precum și comunicarea eficientă cu pacienții și comunitățile.
Oleg Lozan
„Din punctul nostru de vedere, este obligatoriu ca acest curs să se regăsească în oferta educațională de instruire continuă. Mai mult, ne-am propus să îl dezvoltăm și în format online, pentru învățământ la distanță, astfel încât să fie accesibil tuturor celor interesați de noutățile din domeniu. Le-am spus clar specialiștilor ce au participat la curs: una dintre sarcinile lucrătorilor medicali este să întreprindă măsuri pentru a diminua impactul negativ asupra sănătății. Noi, în cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică, ridicăm problema și realizăm instruiri, dar implementarea în practică rămâne pe umeri lor”, spune Oleg Lozan, unul dintre autorii cursului și a Manualului „Adaptarea la schimbările climatice”, Doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, director al Școlii de Management în Sănătate Publică.
Personalul medical, în prima linie și în caz de urgențe climatice
Alunecările de teren din sud-vestul țării, episoadele de inundații sau pandemia de COVID-19 au arătat că medicii sunt specialiștii „din prima linie”, implicați în intervențiile rapide și sprijinirea victimelor. Iată de ce ei ar trebui să posede cunoștințele și abilitățile necesare pentru a anticipa riscurile climatice la nivel comunitar, identificând grupurile vulnerabile și elaborând protocoale de intervenție rapide, subliniază Mihail Pâslă, doctor în științe medicale, conferențiar universitar în cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică:
Mihail Pâslă
„Majoritatea informațiilor pe care le-am oferit studenților au fost noi pentru ei. Despre ce vorbește acest lucru? Despre faptul că impactul schimbărilor climatice asupra sănătății nu e tratat la nivelul necesar, deși efectele sunt mari și pot fi păguboase. Sectorul sănătății trebuie să joace un rol esențial în adaptare și diminuarea impactului schimbărilor climatice. Adaptarea înseamnă instruirea populației și a cadrelor medicale – ce trebuie făcut și cum – în special în situații de urgență precum valuri de căldură, înzăpeziri sau inundații. Practica demonstrează că o parte dintre lucrători medicali încă nu au cunoștințele și abilitățile necesare, prin urmare acest curs este important pentru pregătirea specialiștilor.”
Exercițiile practice din cadrul cursului se regăsesc și în manualul „Adaptarea la schimbările climatice”. În capitolul „Instituția mea din sănătate – în pas cu schimbările climatice” – studenții sunt îndemnați să identifice eventuale riscuri și pericole legate de schimbările climatice și potențiale măsuri de creștere a rezilienței la acestea, să propună minim trei acțiuni necesare a fi implementate în instituția unde activează pentru a putea ține pasul cu schimbările climatice sau să elaboreze mesaje legate de climă și de sănătate adaptate necesităților grupurilor țintă de risc. Aceste exerciții au fost elaborate inclusiv cu implicarea studenților de la curs, explică Alina Timotin, doctoră în științe economice, coordonatoare studii în cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică:
Alina Timotin
„La început, mulți studenți erau nedumeriți de ce medicii ar trebui să fie preocupați de schimbările climatice; la final, erau entuziasmați și surprinși de cât de multe trebuie să știe și să facă. Într-un exercițiu, i-am rugat să deseneze schimbările climatice așa cum înțeleg ei: au ilustrat secetă, pământ crăpat, ghețari topiți – fără oameni. Le-am spus că trebuie să vadă legătura schimbărilor climatice cu sănătatea publică și să-și adapteze mesajele, astfel încât, ca viitori manageri și specialiști, să-i ajute pe pacienți să-și schimbe stilul de viață.”
Autorii cursului „Adaptarea la schimbările climatice” susțin că investiția în pregătirea profesională în domeniul sănătății pentru a face față schimbărilor climatice nu este doar o opțiune, ci o necesitate strategică.
De altfel, sectorul sănătății se regăsește printre cele șase sectoare prioritare în cadrul Programului național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Printre măsurile din sănătate, se prevede ajustarea protocoalelor clinice existente sau elaborate protocoale noi pentru profilaxia și tratamentul bolilor cauzate sau acutizate de schimbările climatice. Documentul a fost elaborat cu sprijinul PNUD Moldova și adoptat de Guvernul Republicii Moldova în august 2023.
