LocationsReflecţii asupra #HDR2015: Formularea unei agende pentru muncă decentă pentru Republica Moldova
21 ianuarie 2016
Raportul Dezvoltării Umane 2015, lansat în decembrie 2015, este intitulat “Muncă pentru dezvoltarea umană”. Munca este esenţială pentru dezvoltarea umană şi implică mult mai mult decât locuri de muncă care generează venituri. Aceasta implică forme neremunerate şi voluntare de muncă în folosul comunităţii. Nu toate formele de muncă sunt durabile şi contribuie la dezvoltarea umană într-un mod durabil.
Pe parcursul ultimelor două decenii, Europa şi Asia Centrală (ECA) în general, şi Republica Moldova, în special, au înregistrat progrese considerabile în ceea ce priveşte dezvoltarea umană.
După cum subliniază raportul global, femeile şi bărbaţii înregistrează o participare dezechilibrată la piaţa muncii la nivel mondial.
La nivel global, rata de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă este puternic afectată de problemele economice, sociale şi culturale, precum şi distribuirea muncii la domiciliu.
Femeile desfăşoară o parte semnificativă a muncii la nivel mondial, totuşi, acestea se confruntă cu o serie de dificultăţi, atât în munca remunerată, cât şi în cea neremunerată.
În Republica Moldova, potrivit cercetării statistice, desfăşurate recent, timpul este utilizat în maniera prezentată în infograficul de mai jos:
Una dintre componentele IDU pentru Moldova care subminează sau compromite realizările naţionale este legată de dimensiunea veniturilor. Creşterea economică din ultimii ani s-a realizat pe un fundal preponderent caracterizat de şomaj. În contextul recesiunii economice actuale, realizările atinse în materie de dezvoltare umană sunt expuse unui risc destul de mare. Locurile decente de muncă au fost menţionate de populaţia din Moldova în cadrul consultărilor naţionale post-2015 drept cea mai înaltă aspiraţie a lor de dezvoltare şi îmbunătăţire a condiţiilor de trai.
Raportul Dezvoltării Umane arată că şi tendinţele regionale ale şomajului în rândul tinerilor sunt îngrijorătoare. În Republica Moldova, peste 30% din tinerii absolvenţi nu activează în sfere apropiate domeniile lor de specializare şi învăţământ superior. Rata şomajului în rândul tinerilor din Moldova este de aproximativ 21% (2015) şi ar putea creşte şi mai mult.
PNUD Moldova prevede mai multe alternative de politici menite să consolideze dezvoltarea umană prin muncă durabilă:
- Crearea mai multor oportunităţi de muncă în vederea extinderii opţiunilor de lucru - stabilirea unui obiectiv de ocupare a forţei de muncă şi formularea unei strategii menite să contribuie la creşterea ratei de ocupare în câmpul muncii. În contextul plasării accentului pe componenta ocupării forţei de muncă, creşterea economică s-ar putea transforma treptat într-o sporire a locurilor de muncă, iar piaţa forţei de muncă ar putea deveni mai favorabilă incluziunii, în special pentru grupurile marginalizate, cum ar fi persoanele cu dizabilităţi, femeile, minorităţile etnice, etc. Cu toate acestea, crearea mai multor oportunităţi de angajare nu ar putea aduce rezultate egale pentru bărbaţi şi femei. În Republica Moldova, diferenţa existentă de salariu rămâne ridicată şi indică faptul că oportunităţile şi politicile conexe ar putea fi totuşi îmbunătăţite în vederea facilitării unei incluziuni mai bune şi mai egale a femeilor pe piaţa forţei de muncă locală.
- Asigurarea bunăstării angajaţilor în scopul consolidării unei legături pozitive între muncă şi dezvoltarea umană – asigurarea faptului că persoanele cu dizabilităţi pot lucra şi plasarea accentului pe intervenţiile destinate persoanelor în vârstă, pensiilor echitabile şi sistemelor de prestaţii sociale. Aceste domenii prioritare au fost marcate în timpul consultărilor post-2015. Reformarea sistemului de pensii din ţară necesită eforturi considerabile. Acordarea indemnizaţiilor de şomaj nu trebuie să constituie un factor de descurajare a ocupării forţei de muncă, care ar putea fi cauzat de mobilitatea foarte redusă a forţei de muncă, oportunităţilor de angajare limitate şi nivelurile scăzute de remunerare în mediul rural. Guvernul ar putea fi interesat să investească în programe de garantare a angajării directe.
- Acţiuni specifice pentru abordarea provocărilor legate de anumite grupuri şi contexte specifice - intensificarea eforturilor în vederea promovării femeilor în funcţii de nivel înalt, extinderea opţiunilor de îngrijire (centre de îngrijire de zi, programe “şcoală după şcoală”, case pentru vârstnici şi facilităţi de îngrijire pe termen lung), încurajarea tinerilor în găsirea unor soluţii inovatoare pentru locuri de muncă durabile. Identificarea unor opţiuni suplimentare şi extinse de îngrijire a copiilor ar permite femeilor, în special celor în zonele rurale şi izolate, precum şi celor din capitală, să fie angajate măcar cu fracţiune de normă. Disponibilitatea şi amploarea acestor opţiuni de îngrijire de zi este extrem de scăzută. În baza datelor disponibile, doar 10% dintre femeile cu copii în vârstă de 0-3 ani şi doar 33% dintre femeile cu copii cu vârsta de 3-7 ani sunt angajate.
PNUD Moldova combate fenomenele şomajului prin diverse iniţiative şi proiecte. Un exemplu este proiectul „Antreprenoriat inovativ pentru ocuparea durabilă a forţei de muncă”, care are drept scop stimularea ocupării forţei de muncă relevante şi auto-angajării prin dezvoltarea abilităţilor personale, sociale şi antreprenoriale. Până în prezent, aproximativ 75-80% din acele 300 persoane care au beneficiat de instruire şi consultaţii personalizate în cadrul celor cinci centre de instruire regionale din întreaga ţară s-au angajat în câmpul muncii. Cu toate acestea, numărul şomerilor cu înaltă calificare rămâne ridicat şi în continuă creştere. În 2014, conform datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică, fiecare al patrulea şomer avea studii superioare, comparativ cu 10% în 2000. Un alt exemplu este cel al proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, care a promovat spiritul antreprenorial în rândul femeilor şi încurajează tinerii să se implice în activităţi generatoare de venit în întreaga ţară.