LocationsDe la cheltuieli la impact: utilizarea eficientă a resurselor publice pentru dezvoltarea Republicii Moldova
6 august 2026
Atelier privind evaluarea cheltuielilor (30 iunie 2026)
Republica Moldova are nevoie nu doar de resurse suplimentare, ci și de capacitatea de a transforma fiecare leu disponibil în servicii mai bune, investiții viabile și rezultate concrete pentru oameni. Acest lucru este cu atât mai important în contextul actual, când țara continuă să implementeze reformele prevăzute de Planul de creștere și să utilizeze eficient sprijinul oferit de Uniunea Europeană. Planul prevede până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.
De la „cât cheltuim?” la „ce obținem?”
În orice familie există cheltuieli care nu pot fi amânate: locuința, utilitățile, hrana, medicamentele sau educația copiilor. Dar, chiar și atunci când veniturile și nevoile rămân aceleași, este util ca familia să își revadă, din când în când, bugetul.
Poate că plătește pentru un serviciu pe care aproape nu îl mai folosește. Poate că o factură ar putea fi redusă printr-o investiție care se recuperează în timp. Sau poate că unele cheltuieli făcute din obișnuință nu mai corespund priorităților actuale. Banii economisiți ar putea fi folosiți pentru o reparație necesară, educația copiilor sau o rezervă pentru situații neprevăzute.
O asemenea analiză nu înseamnă pur și simplu să cheltuiești mai puțin. Înseamnă să înțelegi mai bine unde merg banii și dacă aceștia aduc rezultatele de care familia are nevoie.
Desigur, bugetul unui stat este mult mai complex. În spatele fiecărei alocări se află instituții, servicii publice, obligații legale și, cel mai important, oameni. Totuși, întrebarea de bază rămâne relevantă: resursele disponibile sunt folosite acolo unde pot aduce cele mai bune rezultate?
Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă evaluările cheltuielilor publice.
Mai mult decât o analiză a costurilor
Discuțiile despre buget pornesc, de obicei, de la cât se cheltuiește pentru educație, sănătate, protecție socială sau infrastructură. Evaluarea cheltuielilor merge mai departe și întreabă ce obținem în schimb.
În ce măsură programele publice mai răspund nevoilor pentru care au fost create? Resursele ajung la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele? Există activități care se suprapun? Pot fi simplificate anumite procese? Ar putea unele resurse să producă rezultate mai bune, dacă ar fi folosite diferit?
Evaluarea cheltuielilor nu este un audit și nu pornește de la ideea că bugetele trebuie reduse. Uneori, poate identifica economii sau resurse care pot fi redirecționate. Alteori, poate arăta că un serviciu important este insuficient finanțat. Scopul este ca deciziile bugetare să se bazeze mai mult pe dovezi, nevoile actuale și rezultatele obținute.
În Republica Moldova, am dezvoltat acest instrument împreună cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și cel al Republicii Slovace. Am mizat pe experiența Slovaciei în modernizarea finanțelor publice în procesul integrării europene și expertiza PNUD în finanțarea dezvoltării. Această activitate se înscrie într-un efort mai larg de consolidare a finanțării dezvoltării, fundamentată inclusiv pe Evaluarea finanțării pentru dezvoltare a Republicii Moldova.
Această abordare a fost aplicată în cadrul evaluărilor realizate în sectoarele sănătății și protecției sociale. În sectorul sănătății, opțiunile identificate au fost estimate la 15,5 milioane USD. În domeniul protecției sociale, analiza a indicat un potențial spațiu fiscal de aproximativ 2,2 miliarde MDL – echivalentul a 130,5 milioane USD.
Aceste opțiuni nu reprezintă venituri sau economii deja realizate. Ele pot însă ajuta statul să păstreze ceea ce funcționează, să îmbunătățească intervențiile mai puțin eficiente și să direcționeze resursele către prestațiile și serviciile care răspund cel mai bine nevoilor populației.
De la evaluări în regim pilot, la o practică permanentă
Republica Moldova a făcut între timp trecerea de la evaluări realizate în anumite sectoare la un proces integrat în sistemul finanțelor publice. În decembrie 2025, evaluările cheltuielilor au fost instituționalizate prin modificarea cadrului legal, iar în iunie 2026 Ministerul Finanțelor a aprobat metodologia revizuită.
Noua metodologie stabilește mai clar modul în care evaluările sunt pregătite, realizate și monitorizate. Aceasta integrează, de asemenea, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și perspectiva egalității de gen, pentru ca eficiența financiară să fie analizată împreună cu efectele economice și sociale ale cheltuielilor.
Ciclul din 2026 se concentrează pe învățământul general și superior, programele de susținere a ÎMM-urilor și subvențiile în agricultură.
În domeniul învățământului general și superior, întrebarea nu este doar cât costă sistemul, ci cât de bine răspunde acesta schimbărilor demografice, nevoilor elevilor și studenților și competențelor de care economia va avea nevoie în anii următori.
Instituționalizarea contează, deoarece transformă evaluarea cheltuielilor dintr-un exercițiu ocazional într-o practică permanentă. Analiza poate astfel contribui, an de an, la pregătirea bugetului, la îmbunătățirea programelor publice și la adaptarea lor la noile priorități.
De ce evaluarea cheltuielilor publice contează pentru Planul de creștere
În 2026, cheltuielile bugetului public național sunt estimate la 154,9 miliarde MDL, echivalentul a peste 41% din PIB. Chiar și îmbunătățiri relativ mici ale modului în care aceste resurse sunt alocate și administrate pot crea spațiu pentru servicii mai bune și investiții suplimentare.
Această capacitate devine și mai importantă în contextul Planului de creștere pentru Republica Moldova. Facilitatea oferă țării o oportunitate importantă de a accelera reformele, investițiile și apropierea de Uniunea Europeană.
Pentru 2026, bugetul prevede circa 5,6 miliarde MDL pentru măsurile aferente Planului de creștere, inclusiv pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltare economică, sprijinirea mediului de afaceri, agricultură și dezvoltare rurală.
Totuși, accesul la finanțare nu garantează, de unul singur, rezultatele. Este nevoie de instituții capabile să planifice și să implementeze reformele, de decizii bugetare bine fundamentate și de proiecte suficient de mature pentru a fi finanțate și realizate. Cu alte cuvinte, creșterea volumului resurselor trebuie însoțită de îmbunătățirea modului în care acestea sunt utilizate.
Planul de creștere pune la dispoziția Republicii Moldova resurse importante. Valorificarea acestor oportunități va depinde însă și de calitatea deciziilor, a instituțiilor și a proiectelor finanțate.
La fel ca într-o familie, un buget bine administrat nu elimină nevoia de venituri suplimentare. El ajută însă ca banii existenți și resursele noi să fie folosite pentru ceea ce contează cu adevărat. Pentru Republica Moldova, întrebarea esențială nu este doar „cât cheltuim?”, ci „ce schimbăm în bine prin acești bani?”.