Descrierea programului:

Republica Moldova se confruntă în prezent cu provocări legate de liberalizarea pieței energetice și de asigurarea unei tranziții rapide către tehnologiile și soluțiile de energie verde. Totodată, criza energetică din regiune a avut consecințe grave asupra economiei țării, inclusiv creșterea ratei inflației, recesiunea economică și o scădere semnificativă a PIB-ului. Consumatorii din zonele rurale, în special femeile și persoanele cu dizabilități, au fost afectați în mod disproporționat de sărăcia energetică, o parte substanțială a veniturilor lor fiind direcționată pentru acoperirea cheltuielilor energetice.

Ca răspuns la aceste provocări, Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu PNUD Moldova, a implementat o serie de inițiative menite să amelioreze impactul negativ al crizei energetice. Un reper important în abordarea securității energetice a fost înființarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE). Acest fond are ca scop diminuarea impactului creșterii tarifelor la energie asupra gospodăriilor defavorizate, reducându-le vulnerabilitatea în fața sărăciei energetice. De asemenea, au fost depuse eforturi pentru a aborda criza energetică în mod comprehensiv. Aceste eforturi includ elaborarea unui cadru legislativ și de reglementare, consolidarea capacităților actorilor-cheie din domeniul energetic, desfășurarea campaniilor de sensibilizare, a strategiilor de comunicare în situații de criză, studii de caz etc. Aceste intervenții urmăresc să abordeze atât provocările imediate, cât și cauzele fundamentale ale crizei energetice, pregătind terenul pentru un viitor energetic durabil și echitabil.

Înțelegând importanța unei tranziții energetice echitabile în abordarea cauzelor fundamentale ale crizei energetice și asigurarea unui viitor durabil, a fost conceptualizat programul „Accelerarea unei tranziții energetice echitabile în Republica Moldova”. Ariile de intervenție ale programului au fost formulate în parteneriat cu instituțiile relevante din domeniul energetic, pentru a asigura eficiența acestora. Programul adoptă o abordare sistemică și ia în considerare interconexiunile și interdependențele dintre diversele componente ale sistemului energetic.

Obiective:

• Accelerarea diversificării și eficienței energetice;
• Decarbonizarea industriilor și sectoarelor economice;
• Promovarea modelelor durabile de consum;
• Consolidarea guvernanței energetice incluzive;
• Abordarea vulnerabilității energetice și promovarea rezilienței.

Rezultate scontate:

• Creșterea eficienței energetice și/sau promovarea integrării surselor regenerabile de energie în clădiri și modernizarea infrastructurii rețelei electrice, inclusiv prin instalarea de sisteme fotovoltaice (de până la 200 kW) în infrastructuri critice, cum ar fi spitalele publice;
• Instalarea a până la 100.000 de contoare inteligente pentru consumatori rezidențiali și instituții publice, facilitând gestionarea eficientă a gradului de încărcare a rețelei, facturarea corectă, aplicarea tarifelor diferențiate și a schimbărilor de comportament privind eficiență energetică;
• Consolidarea capacităților instituționale prin instruirea a cel puțin 200 de angajați ai operatorilor de rețea și a instituțiilor relevante privind operarea sistemelor de măsurare inteligentă (AMI), integrarea sistemelor Head-End/Master Data Management (HES/MDM) și managementul activelor la nivel de întreprindere (EAMS);
• Generarea de dovezi, promovarea și sprijinirea cercetării și inovării în domeniul energiei și schimbărilor climatice, prin evaluări cost-beneficiu și testări pilot ale proiectelor de contorizare inteligentă, modernizări energetice, evaluări privind adoptarea surselor de energie regenerabile și colectarea datelor despre comportamentul de consum;
• Creșterea gradului de conștientizare și promovarea adoptării surselor de energie regenerabilă și a practicilor eficiente energetic în rândul gospodăriilor, comunităților, companiilor, instituțiilor și altor actori, prin campanii de informare publică legate de FRVE și proiectele pilot de contorizare inteligentă;
• Consolidarea cunoștințelor și înțelegerii tehnologiilor de eficiență energetică și energie regenerabilă în rândul comunităților, companiilor, instituțiilor publice și agențiilor guvernamentale, prin dezvoltarea de tablouri de bord (dashboards) pentru contoare inteligente, note de politici și alte produse bazate pe date;
• Creșterea capacității instituțiilor guvernamentale relevante și a părților interesate de a gestiona tranziția energetică și digitalizarea sistemului energetic atât la nivel național, cât și local, prin asistență tehnică și suport operațional;
• Îmbunătățirea cadrului de politici și de reglementare pentru o tranziție energetică incluzivă, în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, Tratatul Comunității Energetice și Acordul de la Paris;
• Creșterea participării și reprezentării publicului, cu un accent pe grupurile vulnerabile, tineri, persoane marginalizate și alte categorii, în procesele decizionale din domeniul energiei, prin activități de informare și mecanisme de implicare incluzivă;
• Oferirea de sprijin pentru implementarea și consolidarea mecanismelor de compensare direcționată destinate gospodăriilor afectate de sărăcia energetică, cum ar fi Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE);
• Efectuarea de evaluări și analize de impact cuprinzătoare pentru a măsura eficiența măsurilor de reziliență energetică și eficiență energetică, cu un accent special pe accesul la energie și alte aspecte relevante, inclusiv monitorizarea periodică a impactului FRVE și evaluările cost-beneficiu ale implementării contoarelor inteligente;
• Crearea a cel puțin trei comunități de energie regenerabilă în regiunile de Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova, pentru a promova producerea de energie regenerabilă și autoconsumul la nivel comunitar;
• 250 de persoane (lideri locali, membri ai comunităților de energie regenerabilă, personal tehnic) instruite în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă, gestionării comunităților de energie regenerabilă și modelelor de finanțare;
• Mecanisme de sprijin tehnic și financiar testate pentru a reduce barierele în formarea comunităților energetice, în special în comunitățile conduse de femei sau afectate de sărăcia energetică;
• Consolidarea securității cibernetice și rezilienței climatice a infrastructurii energetice din Republica Moldova prin crearea unui Consiliu de Coordonare pentru Securitatea Cibernetică în Energie, instruiri specializate pentru părțile interesate, operaționalizarea strategiilor de reducere a riscurilor pentru cel puțin 7 operatori de sistem de stat și implementarea soluțiilor integrate pentru detectarea în timp real a amenințărilor cibernetice și protecția infrastructurii critice față de efectele schimbărilor climatice.

Realizări:

Infrastructura digitală pentru sectorul energetic

• Aprobarea de Guvernul Republicii Moldova, în octombrie 2025, a Programului Național de Transformare Digitală a Sectorului Energetic. Programul vizează dezvoltarea infrastructurii digitale inteligente și interoperabile, inclusiv implementarea unui sistem unic de identificare a fiecărui loc de consum – pentru sporirea transparenței și reducerea pierderilor din rețea; crearea unei Platforme Naționale de Management Energetic; instalarea a 500.000 de contoare inteligente până în 2030; precum și consolidarea securității cibernetice al sectorului;
• A fost finalizată și aplicată o metodologie de eșantionare, elaborată împreună cu Ministerul Energiei și operatorii de distribuție, pentru a asigura o instalare reprezentativă și echitabilă a contoarelor inteligente;
• În perioada 2023-2025, 44.520 de contoare inteligente au fost instalate pentru consumatorii din zonele de distribuție Nord și Centru-Sud;
• Cu sprijinul operatorilor de distribuție, a fost efectuată o analiză tehnică detaliată în scopul implementării infrastructurii avansate de contorizare (AMI), ceea ce a contribuit la un cadru favorabil pentru îmbunătățirea infrastructurii digitale. Procesele operaționale finalizate pentru patru operatori de sistem  (doi furnizori și doi distribuitori), în conformitate cu cerințele contorizării inteligente și liberalizării pieței de energie electrică;
• Pentru cei doi operatori ai sistemelor de distribuție a fost implementată o platformă specializată pentru citirea de la distanță a contoarelor inteligente și gestionarea datelor de consum (HES/MDM). Platforma colectează, validează și prelucrează aceste date, oferind furnizorilor informații fiabile pentru facturare și contribuind la reducerea pierderilor și la o gestionare mai eficientă a rețelelor electrice. Concepută ca o soluție comună, pe termen lung, platforma deservește primii 100.000 de consumatori și va integra treptat toate contoarele inteligente din țară, pe măsură ce acestea vor fi instalate;
• A fost dezvoltată o platformă GIS care cartografiază infrastructura rețelei de transport al energiei electrice gestionate de Moldelectrica, în vederea integrării în Registrul de evidență al rețelelor edilitare, administrat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru. Platforma oferă o evidență unică, georeferențiată, a rețelei de înaltă tensiune, facilitând planificarea dezvoltării rețelei, autorizarea lucrărilor de construcție și protejarea infrastructurii energetice critice;
• A fost desfășurată o campanie de informare a consumatorilor cu privire la beneficiile contoarelor inteligente.

Securitatea cibernetică în sectorul energetic

• Au fost consolidate capacitățile instituționale prin instruirea, în 2025, a 224 de angajați ai operatorilor de rețea și ai instituțiilor de profil. Instruirile au vizat operarea infrastructurii de contorizare avansată (AMI), integrarea sistemelor de comunicație cu contoarele (HES) cu cele de gestionare a datelor de bază (Master Data Management), precum și gestionarea activelor întreprinderilor;
• Șapte întreprinderi de stat din sectorul energetic au beneficiat de sprijin pentru îmbunătățirea proceselor și politicilor interne de gestionare a securității cibernetice;
• Moldelectrica a fost dotată cu echipamente de securitate cibernetică necesare pentru interconectarea în condiții de siguranță cu Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E).

Eficiența energetică și energia regenerabilă

• Au fost instalate panouri fotovoltaice și baterii de stocare a energiei la trei spitale raionale (Cimișlia, Anenii Noi, Strășeni). Panourile fotovoltaice au o capacitate totală de 460 kW,  iar bateriile au o capacitate de stocare a energiei electrice de 160 kWh;
• În colaborare cu Ministerul Sănătății și Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, 12 instituții medicale din Republica Moldova au beneficiat de elaborarea auditurilor energetice și evaluări de fezabilitate, acoperind 25 de clădiri;
• Au fost desfășurate 27 de evenimente locale de informare și privind beneficiile participării la comunitățile energetice. Acestea au reunit 381 de participanți, dintre care 62% au fost femei;
• A fost oferit sprijin tehnic pentru elaborarea legislației care să instituie o formă juridică distinctă pentru comunitățile de energie din surse regenerabile și să permită participarea entităților publice, inclusiv a autorităților publice locale, școlilor și instituțiilor medicale.

Fondul de reducere a vulnerabilității energetice 

• Mobilizarea sprijinului partenerilor de dezvoltare pentru acordarea compensațiilor la energie: În sezoanele de încălzire 2023-2024 și 2024-2025, contribuțiile partenerilor de dezvoltare au finanțat 742.071 de plăți lunare de compensații pentru gospodării, contribuind la protejarea gospodăriilor vulnerabile în fața creșterii costurilor la energie;
• Extinderea accesului la măsuri de protecție socială adaptate nevoilor: În sezonul de încălzire 2025-2026, Fondul de reducere a vulnerabilității energetice a sprijinit 621.874 de gospodării, reprezentând aproximativ 51% din totalul gospodăriilor din țară. Printre beneficiari s-au numărat circa 404.000 de pensionari, 353.000 de copii și tineri, 23.500 de persoane cu dizabilități și 12.000 de șomeri;
• Îmbunătățirea accesibilității și digitalizarea serviciilor: PNUD a sprijinit funcționarea Unității de suport a Fondului și a Centrului național de apel, inclusiv prin mobilizarea a 55 de echipe mobile pentru a facilita înregistrarea și informarea persoanelor din comunitățile cu acces limitat la servicii. Sistemul informațional de înregistrare și gestionare a cererilor a fost îmbunătățit continuu, inclusiv prin actualizări pentru sezonul de încălzire 2026-2027 și pregătiri pentru integrarea cu platforma națională eSocial;
• Îmbunătățirea direcționării sprijinului și a analizei politicilor publice: PNUD a oferit asistență analitică și tehnică pentru ajustarea formulelor de calcul al compensațiilor, îmbunătățirea integrării datelor administrative și a verificării eligibilității, precum și elaborarea unei metodologii bazate pe nevoi pentru măsurarea sărăciei energetice. Această metodologie va contribui la fundamentarea viitoarelor politici publice de protecție socială și eficiență energetică;
• Rezultate măsurabile în reducerea sărăciei energetice: Potrivit evaluării de impact realizate de PNUD în 2026, se estimează că acordarea compensațiilor la energie a redus rata sărăciei energetice, măsurată pe baza cheltuielilor, cu o medie de 10,9 puncte procentuale în sezoanele de încălzire analizate. În 2025, compensațiile au contribuit, de asemenea, la reducerea ratei estimate a sărăciei absolute cu 5,8 puncte procentuale și a sărăciei alimentare cu 4,8 puncte procentuale.