Zinaida Plamadeala

Domeniu de intervenție

Schimbare a climei, mediu și energie

Rezumat

Riscurile climatice, pierderea biodiversității și dependența energetică

Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice, confruntându-se cu o tranziție către un regim climatic mai cald și mai secetos, care amenință tot mai mult stabilitatea socio-economică și de mediu. Proiecțiile indică o creștere a temperaturii cu 2-3°C până în anul 2050, regiunile sudice fiind cele mai expuse unor încălziri și mai accentuate. Această traiectorie amplifică frecvența și intensitatea secetelor, inundațiilor bruște și fenomenelor meteorologice extreme, cauzând deja pierderi economice anuale echivalente cu 2,13% din PIB. Schimbările climatice exercită o presiune suplimentară asupra sectoarelor critice precum agricultura, resursele de apă și sănătatea publică, accentuând necesitatea integrării riscurilor climatice în planificarea națională și sectorială, îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și instituționalizarea etichetării bugetare climatice în toate ministerele.

Ecosistemele Moldovei sunt supuse unei presiuni crescânde din cauza schimbărilor climatice, modificării utilizării terenurilor și exploatării nesustenabile a resurselor. Ecosistemele naturale și seminaturale acoperă aproximativ 15% din teritoriul țării, inclusiv pădurile – 11%. Totuși, suprafața forestieră redusă și fragmentată, creșterea temperaturilor și degradarea habitatelor diminuează reziliența ecosistemelor și sporesc numărul speciilor amenințate. Prioritățile naționale reflectă această preocupare, vizând extinderea suprafeței împădurite la 15%, alinierea aplicării legislației de mediu la standardele UE și accelerarea proceselor de restaurare a ecosistemelor – pași esențiali pentru obținerea unei viitoare desemnări în rețeaua Natura 2000 și protejarea biodiversității pe termen lung.

Deși Moldova a făcut progrese în consolidarea securității energetice, țara rămâne extrem de dependentă de importurile de combustibili fosili – aproape 100% din energia fosilă și aproximativ 60% din electricitate sunt importate. Intensitatea energetică este de 3,4 ori mai mare decât media UE, reflectând ineficiențe la nivelul mai multor sectoare. Cu toate acestea, eforturile recente de diversificare, programele de eficiență energetică și crearea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice au contribuit la diminuarea unor riscuri structurale. Totuși, o tranziție energetică justă și incluzivă va necesita o extindere mai rapidă a surselor regenerabile de energie, modernizarea infrastructurii energetice și o atenție sporită pentru reducerea consumului la nivelul utilizatorilor finali.

Cumulate, aceste tendințe în domeniile schimbărilor climatice, biodiversității și energiei conturează cadrul pentru sprijinul internațional, în special din partea PNUD, care colaborează cu Moldova pentru promovarea planificării integrate a adaptării, restaurarea ecosistemelor, implementarea surselor regenerabile de energie și o aliniere mai profundă la acquis-ul comunitar al Uniunii Europene.

Dezvoltarea ecologică. Decarbonizarea și economia circulară  

Cel mai important factor de schimbare în sectorul de mediu al Republicii Moldova este agenda integrării europene, în special în contextul statutului de țară candidată la aderarea la UE și al inițierii negocierilor de aderare. Acest proces necesită o armonizare accelerată cu acquis-ul de mediu al UE și alinierea la obiectivele Pactului Ecologic European – inclusiv neutralitatea climatică și economia circulară.

Din mai 2010, Moldova este membră cu drepturi depline a Tratatului Comunității Energetice, ceea ce implică obligații legale de transpunere și implementare a legislației UE în domeniile energiei și climei. Aceste angajamente catalizează reforme cuprinzătoare în materie de politici, reglementări și cadre instituționale, determinând o schimbare sistemică spre sustenabilitate, decarbonizare și o guvernanță climatică consolidată.

PNUD sprijină Guvernul Republicii Moldova în tranziția către o cale de dezvoltare cu emisii reduse, ecologică și rezilientă la schimbările climatice, prin consolidarea capacităților instituționale, juridice și individuale de a răspunde obiectivelor dezvoltării verzi. De asemenea, PNUD contribuie la construirea de alianțe strategice pentru avansarea agendei tranziției verzi și promovarea adoptării practicilor economiei circulare.

Un accent deosebit este pus pe crearea unui mediu favorabil pentru adoptarea criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în sectorul privat. Aceasta include promovarea unor modele de afaceri inovatoare, incluzive și sensibile la dimensiunea de gen de-a lungul lanțului valoric al economiei circulare; extinderea principiului responsabilității extinse a producătorului (REP) pentru a răspunde noilor fluxuri de deșeuri; și sprijinirea ecologizării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Instrumentele digitale și financiare sunt utilizate pentru a accelera tranziția verde, asigurând totodată implicarea semnificativă a femeilor, tinerilor și grupurilor vulnerabile, astfel încât aceștia să beneficieze de pe urma transformării economice sustenabile și incluzive a Moldovei.

Tot mai multe femei devin auditoare energetice

PNUD Moldova

În profunzime

În Republica Moldova, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) continuă să fie principalul partener de dezvoltare în domeniile mediului, energiei și schimbărilor climatice, oferind sprijin strategic și constant pentru transformarea rezilientă a țării. În contextul în care Moldova se confruntă cu dubla provocare de a se alinia la directivele UE privind mediul, clima și energia și de a răspunde vulnerabilităților naționale stringente, PNUD joacă un rol catalizator în sprijinirea Guvernului și a societății în tranziția către un model de dezvoltare sustenabil, cu emisii reduse și rezilient la schimbările climatice.

Implicarea PNUD este una cuprinzătoare, acoperind o gamă largă de politici și domenii de implementare. La nivel național, PNUD oferă sprijin în elaborarea și instituționalizarea politicilor și cadrelor de reglementare care integrează dimensiunea climatică și securitatea energetică, contribuind astfel la reziliența pe termen lung a Moldovei și la alinierea acesteia la standardele europene.

Aceasta include integrarea riscurilor climatice în planificarea sectorială, integrarea standardelor de mediu în funcționarea administrației publice și asigurarea respectării angajamentelor Moldovei în cadrul diferitelor convenții, protocoale și acorduri multilaterale de mediu.

În același timp, PNUD reduce decalajul dintre politici și practici, prin testarea și extinderea unor soluții inovatoare, aplicabile direct la nivel local. Aceste eforturi variază de la consolidarea securității energetice prin utilizarea surselor regenerabile și măsurilor de eficiență energetică, până la creșterea rezilienței comunităților prin intervenții de adaptare la schimbările climatice și gestionare durabilă a terenurilor. PNUD sprijină, de asemenea, transferul de tehnologii, promovează inovația digitală și legislativă și consolidează capacitățile instituționale și tehnice la toate nivelurile de guvernare.

Prin parteneriate cu autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă, mediul academic, sectorul privat și comunitățile vulnerabile, PNUD promovează abordări incluzive și participative, care asigură că nimeni nu este exclus din tranziția verde. Acest lucru include sprijinirea abilitării femeilor în acțiunile climatice, implicarea tinerilor, susținerea soluțiilor comunitare pentru adaptarea la schimbările climatice și extinderea accesului la energie durabilă în zonele rurale și defavorizate. Astfel, PNUD contribuie nu doar la atingerea obiectivelor Moldovei în domeniul mediului și schimbărilor climatice, ci și la consolidarea guvernanței democratice, a rezilienței economice și a incluziunii sociale.

Adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscului de dezastre

Cu sprijinul constant al PNUD, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în instituționalizarea mecanismelor de coordonare în domeniul schimbărilor climatice. Au fost realizate progrese importante în consolidarea capacităților Serviciului Hidrometeorologic de Stat de a furniza servicii climatice personalizate și la timp, permițând astfel țării să anticipeze mai bine, să se pregătească și să atenueze impactul fenomenelor climatice, în special în sectorul agricol, extrem de vulnerabil. În paralel, au fost întreprinse acțiuni țintite pentru a consolida capacitățile naționale și locale în vederea unei gestionări mai eficiente a inundațiilor și viiturilor.

PNUD continuă să sprijine Guvernul Republicii Moldova în implementarea inițiativelor naționale de adaptare și consolidare a rezilienței, menite să răspundă vulnerabilităților climatice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Intervențiile strategice, precum extinderea și modernizarea rețelelor de monitorizare agrometeorologică, hidrologică și meteorologică. Prin proiectele implementate de PNUD Moldova, 42 de stații de nouă generație vor furniza date precise, în timp real, pentru populație și fermieri din 17 raioane ale țării, precum și din UTA Găgăuzia. Acestea vor contribui la îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și prognoză, cu un accent deosebit pe protejarea comunităților rurale și agricole.

Un moment de referință a fost crearea platformei naționale de informații climatice clima.gov.md, care funcționează ca un portal centralizat pentru accesarea datelor în timp real, proiecțiilor climatice și resurselor de adaptare, consolidând astfel procesul decizional la toate nivelurile de guvernare și în toate sectoarele.

Sprijinul PNUD se extinde și asupra abilitării femeilor din mediul rural și a comunităților locale, prin facilitarea accesului la surse alternative de trai, cunoștințe și servicii care promovează gestionarea durabilă a pădurilor, resurselor de apă, inclusiv în contexte transfrontaliere și a terenurilor agricole. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței climatice la nivel local și implementarea unor strategii incluzive de adaptare.

Totodată, cu susținerea PNUD, Republica Moldova a adoptat Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030, care oferă un cadru cuprinzător pentru reducerea pierderilor umane și economice cauzate de dezastre, consolidarea rezilienței comunităților și protejarea mediului.  

De asemenea, cu asistența PNUD, 43 de localități au elaborat și adoptat Planuri de Adaptare la Schimbările Climatice. Aceste planuri reflectă nevoile specifice ale fiecărei comunități și prevăd măsuri concrete pentru a face față efectelor schimbărilor climatice și riscurilor asociate dezastrelor naturale.

Pe măsură ce Moldova continuă să avanseze în implementarea agendei sale climatice, PNUD va rămâne un partener de încredere în consolidarea capacităților instituționale, a expertizei tehnice și a sistemelor de gestionare a cunoștințelor. Aceste eforturi vor permite țării să implementeze mai eficient măsurile de adaptare și să acceseze finanțarea climatică, asigurând astfel reziliența pe termen lung și o dezvoltare durabilă. 

Tranziția energetică ecologică și echitabilă 

PNUD va promova agenda dezvoltării verzi, având ca scop reducerea amprentei de carbon a țării și a vulnerabilității la schimbările climatice și degradarea resurselor naturale. PNUD va sprijini Guvernul Republicii Moldova în elaborarea cadrului favorabil tranziției verzi și va iniția acțiuni pentru promovarea unei economii circulare și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, a transportului cu emisii reduse și a energiei curate, în conformitate cu cerințele procesului de aderare la UE.

În ceea ce privește tranziția justă în domeniul energetic, PNUD va colabora cu sectorul rezidențial și cel privat pentru a încuraja adoptarea tehnologiilor și practicilor eficiente energetic și bazate pe surse regenerabile. De asemenea, PNUD va sprijini transformarea rețelei naționale de electricitate într-o rețea inteligentă, prin testarea tehnologiei contoarelor inteligente, punând astfel bazele pentru luarea deciziilor în domeniul energetic bazate pe date concrete.

Sprijinul pentru digitalizarea sectorului energetic va fi extins în continuare prin dezvoltarea unor cadre de reglementare favorabile, consolidarea capacităților instituționale și implementarea de soluții digitale pentru monitorizarea în timp real, gestionarea cererii și optimizarea sistemului. Acest lucru va îmbunătăți eficiența operațională, va reduce pierderile tehnice și comerciale și va facilita integrarea surselor de energie regenerabilă.

Totodată, PNUD se angajează să servească drept platformă pentru promovarea inovațiilor de reglementare în sectorul energetic, într-un mediu sandbox, precum comunitățile energetice. Valorificând experiența programelor Eco-Voucher și Casa Verde, PNUD va promova noi mecanisme de finanțare care vor extinde accesul la soluții de eficiență energetică și energie regenerabilă cu luarea în calcul a vulnerabilității energetice și a dimensiunii de gen, pentru a asigura protejarea gospodăriilor vulnerabile, în special a celor conduse de femei, de riscul de a ajunge sub pragul sărăciei. 

Asistența tehnică oferită de PNUD sprijină operaționalizarea Planului Național Integrat de Energie și Climă, ca un plan integrat pe o perioadă de 10 ani, care detaliază măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor privind eficiența energetică, energia regenerabilă și alte ținte stabilite pentru anul 2030, în conformitate cu Regulamentul UE privind guvernanța uniunii energetice și pachetul UE pentru energie curată.

Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice

Abordarea vulnerabilității energetice și a sărăciei într-un context de criză necesită un răspuns cuprinzător și adaptiv. Aceasta implică acordarea de compensații direcționate, extinderea accesului la energie regenerabilă, promovarea eficienței energetice și a economisirii energiei, precum și sprijinirea soluțiilor inițiate la nivel comunitar. 

Ca răspuns la criza energetică acută, Guvernul Republicii Moldova, cu sprijinul PNUD, a lansat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE) în septembrie 2022. Conceput ca un mecanism de compensare bazat pe dovezi, FRVE atenuează impactul creșterii costurilor de încălzire (indiferent de sursă) asupra gospodăriilor vulnerabile, consolidând în același timp pregătirea pentru șocuri viitoare.

Un proces de înscriere incluziv și accesibil a fost lansat în octombrie 2022. PNUD a contribuit la proiectarea platformei de înregistrare online, la instituirea unui centru de apel dedicat, la facilitarea înregistrării asistate pentru solicitanții vulnerabili și la desfășurarea campaniilor de informare la nivel național. Aproape jumătate dintre toate cererile au fost depuse cu sprijinul asistenților sociali, asigurând astfel accesul gospodăriilor cu conectivitate digitală limitată. 

Pe parcursul a patru sezoane de încălzire, Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE) și-a îmbunătățit treptat capacitatea de țintire și eficiența, sprijinind 895.000 de gospodării în 2022-2023, 792.000 în 2023-2024 și 719.000 în 2024-2025. În sezonul de încălzire curent, 2025-2026, peste 630.000 de gospodării beneficiază de compensații la energie, ceea ce reflectă îmbunătățirea mecanismelor de țintire și consolidarea treptată a rezilienței energetice a Republicii Moldova. Evaluările analitice arată că acest mecanism a redus semnificativ sărăcia energetică și a contribuit la prevenirea unei creșteri mai accentuate a sărăciei monetare în timpul crizei energetice, nivelul sărăciei energetice diminuându-se cu aproximativ 10,6 puncte procentuale în perioada 2022-2025. 

PNUD continuă să sprijine Guvernul în consolidarea fundamentelor analitice ale programului și a metodologiilor de țintire. De asemenea, sunt în curs de desfășurare lucrări pentru integrarea schemei în platforma națională digitală de protecție socială (eSocial), contribuind astfel la asigurarea sustenabilității pe termen lung, la îmbunătățirea furnizării serviciilor și la alinierea cu obiectivele mai largi ale Republicii Moldova privind reziliența energetică și o tranziție energetică justă și incluzivă. PNUD rămâne pregătit să sprijine Guvernul și partenerii în mobilizarea de resurse suplimentare, în cazul în care evoluțiile regionale vor necesita asistență adițională.

Protecția mediului și conservarea biodiversității

PNUD Moldova are un parteneriat de lungă durată cu autoritățile naționale din domeniul mediului, oferind sprijin integrat la nivel de politici și programe în domenii precum gestionarea resurselor de apă, conservarea biodiversității, gestionarea deșeurilor, restaurarea terenurilor și monitorizarea calității aerului. Aceste eforturi sunt aliniate strâns cu angajamentele Republicii Moldova în cadrul Pactului Verde European și a agendei naționale pentru tranziția verde.

Pentru a sprijini Moldova în îndeplinirea angajamentelor sale privind biodiversitatea, PNUD implementează Inițiativa de Finanțare a Biodiversității (BIOFIN) – o metodologie recunoscută la nivel global care ajută țările să evalueze cheltuielile curente pentru biodiversitate, să identifice lacunele financiare și să elaboreze soluții integrate de finanțare pentru acoperirea necesităților identificate.

În sectorul apei, PNUD contribuie la îmbunătățirea guvernanței și la promovarea principiilor managementului integrat al resurselor de apă, cu un accent deosebit pe râul transfrontalier Nistru. Sunt testate noi tehnici de prelevare a probelor din apele de suprafață pentru a crește acuratețea și capacitatea de reacție a sistemului de monitorizare a calității apei din Moldova, punând astfel bazele unei gestiuni pe termen lung bazate pe dovezi. În baza rezultatelor prelevărilor, au fost formulate propuneri pentru consolidarea capacităților naționale ale laboratoarelor din cadrul Agenției de Mediu de a monitoriza substanțele identificate, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa.

PNUD sprijină identificarea riscurilor de inundații rapide în cinci sub-bazine pilot, prin colectarea datelor din surse existente, evaluarea în teren a infrastructurii hidrologice și colectarea datelor sociale, urmate de o analiză generală a riscurilor. Acest proces se va desfășura în paralel cu modelarea infrastructurii hidrologice și va contribui la selectarea zonelor care urmează a fi reabilitate cu sprijinul proiectului.

PNUD sprijină, de asemenea, modernizarea și extinderea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului. Aceasta include instalarea de noi stații de monitorizare, digitalizarea colectării datelor și consolidarea capacităților instituționale pentru urmărirea în timp real a poluării aerului și informarea publicului. Sistemul modernizat va permite evaluări mai precise ale calității aerului și va sprijini elaborarea de politici informate pentru reducerea emisiilor și protejarea sănătății publice.

La nivel local, PNUD extinde soluțiile bazate pe natură și reziliente la schimbările climatice. În parteneriat cu autoritățile publice locale, grupuri de femei, tineri, societatea civilă și sectorul privat, PNUD susține acțiuni climatice locale care contribuie direct la atingerea obiectivelor naționale de mediu și a celor climatice. Acestea includ testarea utilizării durabile a terenurilor, restaurarea ecosistemelor, proiecte de energie regenerabilă la nivel comunitar și inițiative de infrastructură verde.

Prin Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu (GEF SGP), PNUD sprijină comunitățile locale și organizațiile societății civile să devină catalizatori ai schimbării în domeniul mediului. Peste 250 de organizații ale societății civile din întreaga țară au fost sprijinite în proiecte de conservare a biodiversității, adaptare la schimbările climatice, gestionare durabilă a pădurilor, planificare urbană verde și combaterea degradării terenurilor. Aceste inițiative nu doar că îmbunătățesc rezultatele de mediu, ci și consolidează coeziunea socială, guvernanța locală și dezvoltarea incluzivă.

PNUD contribuie, de asemenea, la conservarea și restaurarea zonelor umede, în special în regiunea Prutului de Jos – una dintre cele mai importante zone umede din punct de vedere ecologic din Moldova. Prin intervenții țintite, PNUD lucrează la restaurarea ecosistemelor umede degradate, îmbunătățirea funcțiilor de retenție a apei și reglare a inundațiilor și consolidarea conservării biodiversității. Aceste acțiuni sprijină sănătatea ecologică a bazinului râului Prut și sporesc reziliența climatică a comunităților învecinate prin atenuarea riscurilor de secetă și inundații.