[Finalizat] Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice (Etapa 2)
Statut: | Finalizat |
Durată: | 2020 – 2025 |
Buget: | 2.110.400 USD |
Donator: | Fondul Verde pentru Climă |
Acoperire: | Republica Moldova |
Beneficiari: | Comisia Națională pentru Schimbări Climatice, Ministerul Mediului, reprezentanții sectorului forestier, sănătate, energie, apă și transport și 3 autorități publice locale etc. |
Domeniu de intervenție: | Schimbare a climei, mediu și energie |
Parteneri: | Cancelaria de Stat, Ministerul Mediului, Ministerul Infrastructurii și Dezvotării Regionale, Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și instituții și agenții subordonate, FAO etc. |
Document de proiect: | Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice (Etapa 2) |
Vezi pagina de transparență a proiectului. |
Descrierea proiectului:
Schimbările climatice au un impact profund asupra disponibilității resurselor și a activităților agricole. În ultimul deceniu, țara a cunoscut o serie de evenimente extreme, cum ar fi secetele și inundațiile majore, împreună cu efectele incrementale cauzate de creșterea temperaturii medii și distribuția inegală a precipitațiilor pe tot parcursul anului, ceea ce a avut consecințe negative asupra economiei țării, bunăstării și sănătății populației. Secetele severe se repetă tot mai frecvent, provocând pierderi economice semnificative. Scopul și intensitatea crescândă a evenimentelor extreme a dus, de asemenea, la creșterea frecvenței situațiilor cu risc sporit.
Guvernul consideră că Procesul Național de Planificare a Adaptării la Schimbările Climatice (PNA) este cheia realizării obiectivelor de adaptare conturate în Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice a Republicii Moldova din 2014 și în Contribuția Națională Determinată (CND) din 2016, precum și integrarea continuă a schimbărilor climatice în politicile și procesele sale de bugetare. Guvernul și-a lansat procesul PNA în 2014 prin consultări cu părțile interesate naționale și cu sprijinul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) și PNUD.
CND conține o componentă de adaptare importantă, care se bazează pe procesul PNA, cu scopul de a informa despre dezvoltarea și implementarea obiectivelor de adaptare. Conectarea procesului PNA cu stabilirea obiectivelor CND oferă un feedback regulat și constructiv între procesele naționale și internaționale de luare a deciziilor privind schimbările climatice, pentru o mai bună congruență între punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a Cadrului Sendai și a Agendei 2030. În plus, Moldova este semnatară a unei serii de acorduri cu UE, care oferă sprijinul necesar pentru îmbunătățirea politicilor sale naționale, precum și componenta de monitorizare și raportare, care determină multe dintre modificările recente aduse cadrului juridic și de reglementare. Acordul de Asociere este însoțit de un Program de Activitate al Integrării Europene: Libertate, Democrație, Bunăstare 2011 – 2014 [Hotărârea Guvernului 289 (2012)], care stabilește cadrul pentru congruența politicilor moldovenești cu cele europene.
Obiective:
Sprijinirea Guvernului Moldovei în avansarea celui de-al doilea ciclu al procesului său iterativ de planificare a adaptării naționale. Proiectul își propune să abordeze barierele din calea prioritizării investițiilor naționale în adaptarea la schimbările climatice și să crească disponibilitatea capacității umane și financiare pentru punerea în aplicare a acțiunilor prioritare identificate în cadrul PNA-1, precum și a celor care vor apărea în cadrul acestei inițiative PNA-2.
Obiectivul proiectului va fi atins prin intermediul a trei rezultate care se referă la consolidarea capacităților naționale de integrare a adaptabilității la schimbările climatice (CCA). Rezultatul 1 se concentrează pe consolidarea mecanismelor naționale de conducere pentru CCA; Rezultatul 2 susține îmbunătățirea pe termen lung a capacităților în CCA de planificare și implementare a acțiunilor de adaptare; și Rezultatul 3, se concentrează pe îmbunătățirea continuă ale sistemelor de finanțare, implementare și monitorizare legate de adaptare.
Rezultate scontate:
- Strategia națională de adaptare la schimbările climatice actualizată, cu obiectivul general PNA-2 și obiectivele de adaptare specifice sectorului, articulate în planurile de acțiune pentru Adaptare la Schimbările Climatice din sectoarele sănătății și silviculturii și în planurile de acțiune pentru dezvoltare din sectoarele transporturilor, energiei și construcțiilor;
- Un sistem de monitorizare și evaluare cu o analiză îmbunătățită a datelor pentru sprijinul procesul decizional dezvoltat;
- Planul de dezvoltare a capacității de adaptare la schimbările climatice actualizat și adoptat de cele cinci sectoare cheie;
- Portalul de informare și gestionare a cunoștințelor privind schimbările climatice care sprijină procesul PAN și integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice lansate;
- Planuri de adaptare pentru șapte orașe elaborate;
- Foaia de parcurs tehnologică pentru fiecare sector cheie (transport, energie, apă, silvicultură și sănătate) elaborată pe baza evaluării nevoilor tehnologice;
- 5 idei de proiecte de investiții elaborate pentru a fi prezentate GCF.
Realizări:
- Programul Național de Adaptare la Schimbările Climatice până în 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia, elaborat în cadrul proiectului, a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 624 din 30 august 2023;
- Legea Nr. 368, cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică, elaborată în cadrul proiectului, a fost aprobată de Parlament, în a doua lectură, la 30 noiembrie 2023;
- Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate, a Nomenclatorului și tarifelor serviciilor prestate contra plată și a Regulamentului cu privire la modul de formare și utilizare a veniturilor colectate de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 494 din 12 iulie 2023;
- Au fost elaborate două ghiduri (în concordanță cu IPCC 5/6AR) privind evaluarea riscurilor sistemice în sectoarele cheie (transport, energie, apă, forestier și sănătate), la nivel local și organizațional. Mecanismul de evaluare propus ia în considerare corelarea dintre hazard, expunere, vulnerabilitate și capacitatea de adaptare - ceea ce duce la aplicarea unei metode de evaluare a riscurilor mai elaborată și comprehensivă;
- A fost dezvoltat Portalul de informare și gestionare a cunoștințelor privind schimbările climatice – dezvoltat ca un punct unic de acces pentru toate informațiile climatice, are integrate sistemele GIS și MPay, pentru accesarea și procurarea serviciilor climatice și hidrometeorologice;
- 13 orașe au beneficiat de planuri de adaptare la schimbările climatice și de reducere a riscurilor de dezastre;
- Au fost elaborate 5 rapoarte de evaluare a necesitaților tehnologice elaborate pentru sectoarele cheie: energie, transport, apă, sănătate și forestier;
- Au fost amendate 6 proiecte de Coduri în construcții, având în vedere parametrii hidrometeorologici viitori:
- Recomandări privind proiectarea străzilor și drumurilor în zonele urbane și rurale;
- Recomandări tehnice privind structurile și tehnologiile de construcție pentru drumuri, trotuare, platforme în teritorii cu destinație socio-culturală;
- Utilizarea materialelor geosintetice în construcția drumurilor;
- Amestecuri asfaltice fierbinți. Condiții tehnice pentru proiectarea, prepararea și așternerea amestecurilor asfaltice;
- Dimensionarea sistemelor rutiere suple;
- Drumuri și poduri. Prevenirea și controlul acumulărilor de zăpadă pe drumurile publice.
- A fost elaborat Proiectul de Regulament privind stabilirea procedurii de creare, extindere și reducere a rețelei naționale de observații meteorologice și hidrologice;
- Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre până în 2030 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 804 din 27 noiembrie 2024;
- Au fost formulate recomandări pentru modificarea HG nr. 779/2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare a managementului secetei;
- Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 425 din 16 iunie 2024 (HG 425/2024);
- A fost elaborat Cadrul Național de Monitorizare și Evaluare, destinat monitorizării procesului de adaptare la schimbările climatice (inclusiv monitorizarea indicatorilor de impact).
Ani | Buget | Cheltuieli |
Fondul Verde pentru Climă | ||
2020 | 98.937,61 USD | 98.937,61 USD |
2021 | 385.335,37 USD | 385.335,37 USD |
2022 | 541.948 USD | 455.585,57 USD |
2023 | 579.740,47 USD | 485.102,87 USD |
2024 | 494.989,28 USD | 487.121,17 USD |
2025 | 198.223,44 USD | 178.833,69 USD |