Mai mulți tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și reprezentanți ai organizațiilor societății civile, membri ai Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară), au vizitat pe 14 ianuarie 2022 primul centru regional pentru reabilitarea supraviețuitoarelor violenței în bază de gen din UTA Găgăuzia. Vizitatorii au aflat cum a fost constituit centrul, ce servicii poate acorda o instituție de acest fel, dar și care este rolul activiștilor civici în prevenirea și combaterea violenței în bază de gen. În perioada următoare, tinerii, care sunt membrii ai platformei „Dialoguri transnistrene”, creată de PNUD, vor lucra la elaborarea și implementarea propriilor idei de proiecte prin care să contribuie la reducerea violenței. Inițiativa reprezintă o cooperare între trei proiecte implementate de PNUD și ONU.

Centrul a fost deschis în decembrie 2020, în cadrul unui proiect PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea și Executivului UTA Găgăuzia. Instituția poate găzdui concomitent până la 20 de persoane, femei şi copiii, pe un termen de până la șase luni. De la inaugurarea instituției, angajații centrului au acordat sprijin pentru zeci de femei aflate în situație de criză. Svetlana Gheorghieva, directoarea centrului, le-a vorbit tinerilor despre felul în care acționează echipa instituției dar și despre modalitățile prin care femeile ajung la centru.

„Majoritatea celor care beneficiază de cazare și reabilitare sunt mame. Unele au 2-3 copii, dar am avut și o situație când am găzduit o femeie cu opt copii, victimă a violenței. Le oferim asistență de criză, îi cazăm, ne ocupăm de reabilitarea lor psihologică, de problemele de ordin juridic sau social. Totodată, ne preocupam și de reintegrarea socială a acestor femei. Asta înseamnă că le oferim posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă și un loc de trai unde să poată locui după plecarea din centru”, spune specialista.

Serviciile centrului nu se limitează la reabilitarea supraviețuitoarelor violenței. La parterul clădirii se află centrul comunitar, destinat femeilor și bărbaților din grupuri dezavantajate, precum și persoanelor care au nevoie de consiliere sau sprijin. Totodată, centrul dispune de o echipă mobilă, care prestează servicii de consultanță în satele din regiune. Asta înseamnă că un psiholog, jurist și asistent social se deplasează în una dintre localități unde discută cu locuitorii și încearcă să identifice și să refere posibile cazuri de violență, da și acordă asistență oamenilor.

Svetlana Gheorghieva a menționat că reprezentanții societății civile, tinerii activiști au un rol foarte important în prevenirea violenței, în special în informarea bărbaților și femeilor despre acest fenomen.

„De multe ori, avem situații când femeia nu cunoaște nimic despre drepturile sale. Ca să nu ajungem la situații de criză când ea rămâne în stradă și nu are unde se adresa, este important ca fiecare femeie să știe care sunt drepturile sale, de ce măsuri de protecție poate beneficia și unde trebuie să ceară ajutor”.

Participanții la discuție au menționat că exemplul centrului din UTA Găgăuzia este un bun catalizator pentru inițiative locale. Una dintre participantele la proiect, Vladislava Olihovicova  (Tiraspol), membră a platformei „Dialoguri transnistrene”, a spus că muncește în prezent la o inițiativă prin care își propune să informeze oamenii despre fenomenul violenței prin intermediul rețelelor de socializare.

„Trebuie să vorbim mai mult despre problema violenței și să informăm fetele și femeile despre drepturile pe care le au, dar și despre serviciile de reabilitare la care pot avea acces supraviețuitoarele. Centrul din UTA Găgăuzia este un serviciu care merită a fi replicat în mai multe regiuni ale țării”, consideră tânăra.

Oxana Alistratova, președinta asociației obștești „Vzaimodeystvie” din Tiraspol, membră a Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară), a menționat că experiența centrului din UTA Găgăuzia poate inspira și alte grupuri de inițiativă pentru lansarea unor servicii de acest fel. „Organizația pe care o conduc este specializată în domeniul prevenirii traficului de persoane, violenței în familie. Oferim suport direct victimelor și lucrăm cu grupurile vulnerabile la aceste fenomene. Centrul pe care l-am vizitat are o bază instituțională destul de bună, iar cei care au deschis această instituție au depus efort ca să ofere un spectru larg de servicii pentru beneficiari – femei și copii. Este un exemplu demn de urmat. Este important ca femeile care se află aici să fie ajutate să se reinregreze în societate, să se angajeze în câmpul muncii și să își poată exercita toate drepturile”.

Ilia Prodan, un tânăr din Soroca, membru al platformei „Dialoguri transnistrene” a vizitat pentru prima dată o instituție care oferă adăpost și asistență multilaterală victimelor violenței. „Astfel de centre, unde femeile se pot adresa după ajutor, sunt extrem de necesare. M-a impresionat cât de bine este dezvoltată infrastructura acestui centru și în ce măsură sunt prevăzute condiții pentru ca victima să poată primi ajutor, să beneficieze de tratament dacă are răni în urma abuzurilor, să fie reabilitată din punct de vedere psihologic, și să fie consultată de asistentul social, jurist etc. Este foarte bine că sunt condițiile necesare ca mamele să se poată afla aici împreună cu copiii lor”.

Centrul regional pentru reabilitarea femeilor care suferă din cauza violenței a fost deschis în cadrul proiectului „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, implementat de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. 

Proiectul „Dialoguri Transnistrene” implementat de PNUD în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS),  a stabilit o platformă de interacțiune între experți, jurnaliști, activiști civici, lideri de opinie formali și neformali, și reprezentanți ai societății civile de pe ambele maluri.

Platforma pentru dezvoltare durabilă (comunitară) a fost creată acum patru ani, cu sprijinul Programului comun al ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, finanțat de Suedia. Platforma reunește 39 de membri de pe ambele maluri ale Nistrului și reprezintă interesele persoanelor cu dizabilități, persoanelor care trăiesc cu HIV, romilor, supraviețuitoarelor violenței domestice, copiilor etc.