Republica Moldova are o Strategie sectorială pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung pentru perioada 2025 – 2050

17 septembrie 2025
Participants seated around a long table during a meeting, with a presentation screen in the background.

Consultarea publică a Conceptului Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung pentru perioada 2025 – 2050

Foto: PNUD Moldova

Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung pentru perioada 2025 – 2050 a fost aprobată în ședința Guvernului din 17 septembrie 2025. Strategia și Foaia de parcurs au fost elaborate cu sprijinul PNUD Moldova și Secretariatului Comunității Energetice, Uniunii Europene, Guvernului Danemarcei. 

Strategia urmărește sporirea eficienței energetice a clădirilor publice, private și rezidențiale din Republica Moldova până în 2050, facilitând transformarea tuturor clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Mai mult de jumătate din energia consumată în țara noastră provine din sectorul clădirilor. Conform datelor privind suprafața fondului de imobile existente (metri pătrați), 87% este ocupată de sectorul rezidențial și doar 13% de clădiri nerezidențiale (instituții publice, comerciale, birouri etc.).  

Marea majoritate a acestor imobile sunt vechi și ineficiente energetic – circa trei sferturi au fost construite înainte de 1990, perioadă în care reglementările privind protecția termică a construcțiilor erau limitate, și mai puțin stricte. Astfel, aceste clădiri dețin cel mai mare potențial de economisire a energiei și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dintre imobilele nerezidențiale, cele mai mari suprafețe încălzite sunt clădirile pentru comerț, care reprezintă aproximativ 31%, urmate de instituții de învățământ și restaurante cu câte 19%, clădiri cu birouri - 13% și instituții medicale 9% ș.a.

Așadar, strategia urmărește să mobilizeze investiții semnificative în eficiența energetică a clădirilor, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Documentul propune un cadru etapizat de intervenție, cu trei niveluri de renovare: minoră (până la 30% economii de energie), moderată (30–60%) și aprofundată (peste 60%). Măsurile prevăzute includ izolarea termică a pereților și acoperișurilor, modernizarea sistemelor de încălzire și ventilație, înlocuirea ferestrelor și ușilor ineficiente energetic, precum și alte lucrări menite să crească confortul interior și să reducă impactul climatic.

Eficiența energetică a clădirilor aduce beneficii pentru oameni și pentru întreaga societate. Prin reducerea consumului de energie, locatarii se vor bucura de facturi mai mici și vor avea mai mulți bani disponibili pentru alte nevoi esențiale. În același timp, renovarea clădirilor contribuie la creșterea confortului termic, la îmbunătățirea condițiilor de trai și la sporirea siguranței construcțiilor.

Investițiile în eficiență energetică au și un impact pozitiv asupra aspectului arhitectural al clădirilor și contribuie la creșterea valorii de piață a acestora. Pe lângă beneficiile directe pentru locatari, aceste investiții generează efecte economice importante – de la crearea de noi locuri de muncă în construcții, inginerie și alte domenii conexe, până la consolidarea securității energetice a țării, prin reducerea dependenței de sursele externe de energie.