Orașele trebuie proiectate pentru a funcționa mai bine și pentru femei, potrivit unui raport Arup și PNUD

Lansat astăzi, raportul examinează aspecte multilaterale, de la iluminatul stradal până la implicarea femeilor în procesul de planificare urbană, oferind designerilor, planificatorilor și autorităților locale instrumente pentru a se implica și pentru a aborda mai eficient necesitățile femeilor în orașele în care locuiesc, inclusiv pentru a lansa și finanța proiecte urbane sensibile la dimensiunea de gen. Raportul abordează patru teme critice pentru planificarea urbană: siguranța și securitatea, justiția și echitatea, sănătatea și bunăstarea, decorul urban și adaptarea.

24 octombrie 2022

Sunt necesare acțiuni urgente pentru a elimina prejudecățile de gen din modul cum funcționează orașele, pentru a spori siguranța femeilor, sănătatea acestora, accesul la educație și la locuri de muncă, potrivit unui nou raport lansat astăzi de Arup, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Universitatea din Liverpool.

Aproximativ 4,5 miliarde de oameni, sau 55% din populația totală a lumii, trăiesc în zone urbane, circa 50% din populația lumii fiind reprezentată de femei și fete. Un nou raport, intitulat „Orașe vii: Proiectarea orașelor adaptate femeilor” arată că, chiar dacă femeile reprezintă jumătate din populația urbană globală, orașele nu au fost proiectate pentru a ține cont de necesitățile acestora. Studiul încurajează factorii de decizie, designerii urbani și planificatorii de orașe să depună eforturi pentru a avea orașe mai incluzive, mai sigure și mai echitabile pentru femeile din întreaga lume.

Raportul reflectă istorii și experiențe ale femeilor la nivel global, precum și analize ale datelor la nivel global pentru a identifica problemele și recomandările bazate pe cele patru dimensiuni critice: siguranța și securitatea, justiția și echitatea, sănătatea și bunăstarea, decorul urban și adaptarea.

Studiul constată că participarea limitată a femeilor în procesul de luare a deciziilor de design urban poate accentua și extinde inegalitățile din orașe. Problemele majore includ hărțuirea sexuală în spațiile publice, invocată de 97% dintre femeile din Marea Britanie cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, precum și lipsa de acces la facilități adecvate: la nivel global, o treime dintre femei nu au acces la toalete amenajate corespunzător. Prejudecățile de gen existente în orașe se reflectă și prin monumente publice, doar 2-3% dintre statuile instalate în întreaga lume reprezentând femei. Totodată, femeile nu sunt suficient de bine reprezentate în procesul de luare a deciziilor-cheie în domeniul mediului, doar unul din șapte ministere de mediu din întreaga lume fiind condus de o femeie.

Raportul evidențiază că trebuie eliminate urgent barierele din calea accesului femeilor în procesul de planificare a orașelor, în domeniul construcțiilor și în funcțiile de conducere. La fel, trebuie purtate discuții cu cei care influențează modul în care sunt gândite acum orașele, pentru a le arăta importanța receptivității la dimensiunea gen și cum poate fi integrat acest aspect. Recomandările din raport sunt axate pe soluții și oferă factorilor de decizie și practicienilor urbani instrumente complexe, care nu se limitează la simple consultări, dar care vizează implicarea plenară a femeilor la fiecare etapă de proiectare și planificare a orașelor – de la conceptualizare până la punerea în practică. Potrivit raportului, accelerarea participării femeilor în guvernarea urbană de toate nivelurile este o condiție prealabilă pentru o mai bună funcționare a orașelor, ca localități adaptate mai bine pentru femei, mai reziliente și mai incluzive pentru toți.

„Realizarea echității de gen este parte integrantă a fiecărui obiectiv de dezvoltare durabilă ONU. Când orașele sunt în mare măsură concepute fără a lua în considerare nevoile și necesitățile diverse ale femeilor de toate vârstele și identitățile, ajungem nu doar la un impact negativ asupra vieții femeilor, ci și asupra familiilor. Femeilor le sunt restrânse oportunitățile, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării durabile generale a societății. Orașele care țin cont de dimensiunea de gen pot genera enorme beneficii economice, de mediu, politice și sociale”, a declarat Achim Steiner, Administratorul PNUD.

„Prejudecățile de gen integrate în proiectarea orașelor au avut un efect negativ asupra vieții femeilor din toată lumea. Facem apel la proiectanții și planificatorii urbani să țină cont de recomandările acestui raport și de necesitățile femeilor. Totodată, e nevoie să avem mai multe femei în roluri de conducere”, a declarat Léan Doody, Directorul pentru orașe, planificare și design, Regiunea Europa, Arup.

Recomandările examinează toate nevoile și aspirațiile femeilor, precum și siguranța acestora, arătând cum discriminarea bazată pe gen, lipsa accesului la educație de calitate și oportunitățile de angajare, accesul la locuințe și infrastructură esențială afectează negativ femeile. De asemenea, demonstrează că prejudecățile de gen integrate în orașe influențează capacitatea oamenilor de a aborda schimbările climatice, femeile confruntându-se cu o expunere disproporționată la pericolele climatice.

Raportul prezintă recomandări care pot fi implementate de către factorii cheie de decizie și practicienii urbani, care vizează proiectarea și planificarea zonelor urbane mai incluzive, mai sigure și echitabile pentru femei, ceea ce va genera beneficii pentru toți. Studiul conține exemple de proiecte și inițiative din întreaga lume care au avut succes prin încurajarea participării femeilor: Atena (Grecia), Cochabamba (Bolivia), Bogota (Columbia), Nairobi (Kenia), Dakar (Senegal), Da Nang (Vietnam) și San Francisco (SUA).

Pentru a se asigura că orașele funcționează mai bine pentru femei, raportul subliniază că autoritățile trebuie să coopereze cu organizațiile din sectorul privat și public, cu reprezentanții societății civile pentru a proiecta și planifica orașe mai incluzive, mai sigure și echitabile pentru femei și fete.