Percepțiile privind satisfacția față de calitatea procesului de studii, conștientizarea drepturilor omului și ale copilului, egalitatea de gen, participarea elevilor la procesul decizional, bunăstarea elevilor și fenomenul plăților informale se numără printre indicatorii analizați în cadrul Barometrului Școlar 2026, lansat în premieră în Republica Moldova. Instrumentul oferă o imagine amplă asupra sistemului educațional, din perspectiva elevilor, părinților, profesorilor și directorilor de școli și contribuie la fundamentarea unor politici publice bazate pe date.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul conferinței „Barometrul Școlar 2026: Dialog pentru educație” din 17 februarie 2026, la care au participat cadre didactice, elevi, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai partenerilor de dezvoltare.

„Barometrul Școlar ne arată clar unde sistemul funcționează bine și unde trebuie să intervenim cu mai multă fermitate. Faptul că majoritatea elevilor și părinților au încredere în școala lor ne încurajează, dar datele privind manualele, integritatea, frecvența cazurilor de bullying sau incluziunea copiilor cu dizabilități ne obligă să accelerăm reformele. Vom continua să investim în manuale de calitate, infrastructură modernă și mecanisme transparente, pentru ca fiecare copil din țara noastră să învețe într-un mediu sigur, echitabil și orientat spre performanță”, a declarat Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării. 

Barometrul Școlar constată: 

• 7 din 10 elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra învățământului din Republica Moldova, comparativ cu 91% dintre directori.
• 8 din 10 elevi și părinți sunt mulțumiți de calitatea studiilor oferite de școala lor, față de 9 din 10 profesori și directori.
• În medie, 73% dintre respondenți consideră că disciplinele analizate (matematică, limba română, limba maternă pentru alolingvi, limba străină, fizică, chimie, biologie, istorie) corespund intereselor și nevoilor elevilor. 
• Elevii au indicat ca prioritare pentru integrarea în curriculum teme precum educația pentru sănătate (84%), ghidarea în carieră (82%), drepturile omului și ale copilului (82%) și educația financiară (80%). 

În ceea ce privește calitatea procesului didactic:

• 73% dintre elevi și părinți sunt mulțumiți de modul de predare al profesorilor.
• 68% afirmă că profesorii explică până când elevii înțeleg, la majoritatea lecțiilor.
• 66% consideră lecțiile interesante în mod frecvent.
• 83% dintre elevi spun că primesc suport suplimentar în timpul orelor, iar 64% beneficiază de consultații individuale gratuite.

Aspectele cele mai bine apreciate țin de atitudinea respectuoasă a profesorilor (83%), atitudinea prietenoasă (79%), interesul pentru bunăstarea elevilor (76%) și încurajarea exprimării opiniilor (75%).

Totodată, datele evidențiază și provocări importante:

• Doar 34% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesibilitatea transportului școlar pentru elevii cu dizabilități.
• Dreptul la nediscriminare rămâne vulnerabil, iar nu toate instituțiile sunt adaptate integral pentru copiii cu dizabilități.
• Persistă percepții privind copierea la evaluări și diferențe de percepție între elevi și cadrele didactice asupra integrității academice.

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.

Cercetarea a fost desfășurată la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, cu sprijinul agențiilor ONU – UNICEF, Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, UNFPA, UN Women și PNUD – cu susținerea financiară a Uniunii Europene, Norvegiei și Regatului Unit.

PNUD Moldova și partenerii săi – Uniunea Europeană, Norvegia și Polonia – susțin 15 din cele 90 de viitoare școli model. Este modernizată infrastructura, sunt dotate laboratoare pentru studierea fizicii, chimiei și biologiei, claselor de matematică. PNUD contribuie totodată la formarea continuă a cadrelor didactice și la consolidarea managementului instituțional. Abordarea urmărește dezvoltarea capacității școlilor de a furniza servicii educaționale de calitate, adaptate nevoilor elevilor și standardelor europene.