LocationsUnde ajung deșeurile? Modele de economie circulară testate în Moldova și Ucraina
18 decembrie 2025
În urmă cu o sută de ani, bucătăriile din Europa de Est erau, în mod firesc, mai eficiente în folosirea resurselor decât sistemele care le-au înlocuit mai târziu. Cojile alimentelor deveneau hrană pentru animale, resturile erau fermentate și transformate în îngrășământ pentru grădini și aproape nimic nu părăsea gospodăria sub formă de deșeu „pur”. Ambalajele industriale și, mai târziu, plasticul au schimbat obiceiurile de consum. Tot mai multe obiecte au ajuns să fie utilizate o singură dată și apoi aruncate la gunoi.
Astăzi, în Moldova și Ucraina, antreprenorii readuc în prim plan practici mai vechi, dar pe care le adaptează utilizând instrumente moderne, precum energia regenerabilă și platforme digitale, transformând deșeurile în materiale care pot fi reutilizate.
În ambele țări, percepția asupra deșeurilor se schimbă. Acestea nu mai sunt văzute doar ca o povară pentru mediu, ci tot mai mult, ca o sursă de materie primă, de locuri de muncă verzi și de reziliență economică, într-un context în care este nevoie, mai mult ca oricând, de abordări noi. Datorită programului „BOOST: Green Futures Challenge”, susținut de PNUD și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone, 40 de startup-uri din Ucraina și Moldova au fost selectate pentru a-și dezvolta în continuare soluțiile verzi, circulare și cu emisii reduse de carbon, în cadrul unui program de accelerare de 10 săptămâni.
Ceea ce le unește este convingerea că revenirea după o criză nu trebuie să reproducă modele din trecut. Dimpotrivă, o criză poate deschide uși către oportunități noi, precum sisteme care mențin resursele în circuit, care creează oportunități și transformă ceea ce odinioară era considerat deșeu în începutul a ceva nou.
Ambalaje care revin în circuit
Într-o mică fabrică din Chișinău, caserolele din hârtie presată se usucă cu ajutorul unor colectoare alimentate cu energie solară. Totul începe cu hârtia aruncată, colectată din gospodării, tipografii și de la comercianți. Ulterior, acestea sunt transformate de Repack - o companie fondată de Valentin Răilean, care își propune să înlocuiască caserolele din plastic cu ambalaje compostabile.
„În Moldova, în fiecare an se aruncă cantități uriașe de hârtie”, explică Valentin. „În același timp, fructele și legumele sunt ambalate în caserole din plastic necompostabil, care sunt scumpe și, în plus, importate. Noi rezolvăm două probleme în același timp”.
Ideea lui Valentin Răilean a prins contur după mai mulți ani în care a văzut cum tipografia familiei produce deșeuri care nu sunt valorificate. Participând la un hackathon, a prins curaj și a avut parte de sprijinul necesar pentru a-și transforma ideea într-un proces industrial. Astăzi, Repack colectează hârtie, o amestecă cu apă, formează tăvițe în matrițe și le usucă prin intermediul unui sistem alimentat cu energie solară, reducând emisiile și demonstrând că producția cu emisii scăzute de carbon este posibilă chiar și la scară mică.
Repack face parte dintr-o schimbare mai amplă care prinde contur în regiune. În Ucraina și Moldova, alte inițiative din cadrul programului BOOST testează materiale bio și subproduse agricole pentru a înlocui plasticul importat cu ambalaje circulare. În Ucraina, întreprinderea agricolă Vytvirnia oferă o nouă viață deșeurilor din fructe, transformând tescovina de mere în pahare biodegradabile, iar în Moldova, Co-pack își extinde capacitatea de a produce local ambalaje sustenabile. Împreună, aceste inițiative, alături de multe altele, demonstrează cum diverși actori valorifică fluxuri variate de deșeuri, urmărind același scop - de a pune bazele unui sector al ambalajelor circulare.
Orașele - laboratoare ale economiei circulare
O soluție inovativă pe care locuitorii o utilizează este fermentarea bokashi - o metodă simplă, bazată pe microorganisme benefice, care accelerează descompunerea resturilor alimentare în recipiente ermetice. În gospodării, resturile sunt aranjate în straturi și presărate cu tărâțe bokashi, ceea ce reduce mirosul și volumul resturilor, dar și pregătește resturile alimentare pentru etapa următoare.
Biopack Trading, condusă de Ana Bradu, abordează de o altă problemă: deșeurile organice care se adună zilnic în gospodării și care sunt, de multe ori, cea mai dificilă componentă a deșeurilor municipale.
După ce procesul de fermentare bokashi se încheie, resturile sunt duse la puncte comune de colectare și precompostare, amplasate în apropierea blocurilor. De acolo, resturile ajung la compostare, unde se transformă complet într-un compost bogat în nutrienți, numai bun pe post de îngrășământ pentru sol, în loc să ajungă la groapa de gunoi.
Întregul sistem este susținut și de o componentă digitală: senzorii instalați în unitățile comunitare de compostare transmit date către o aplicație mobilă, care îi ajută pe locuitori să-și urmărească contribuția, să înțeleagă mai bine procesul și să rămână implicați utilizând o metodă interactivă.
„Familiile care compostează resturile alimentare utilizând metoda bokashi își reduc cantitatea de deșeuri menajere mixte cu aproximativ 40%”, spune Ana. „Însă, cel mai important este să schimbăm mentalitatea. Oamenii spun adesea - aș vrea să compostez, dar nu pot. Noi vrem să arătăm că se poate și să le oferim un model pe care îl pot adopta”, menționează Ana Bradu.
Un singur bloc rezidențial din Chișinău ar urma să redirecționeze de la groapa de gunoi aproximativ zece tone de deșeuri organice pe an. Pentru Ana Bradu, acest proiect-pilot nu își propune doar să răspundă unor probleme de gestionare a deșeurilor, ci și să demonstreze cum comunitățile pot fi lideri ai tranziției verzi. Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în Uniunea Europeană, ea este convinsă că sustenabilitatea va trece de la o practică voluntară la o cerință structurală, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
O piață digitală pentru lucrurile pe care le aruncăm
În Ucraina, o altă inițiativă reconstruiește verigile lipsă din sistemul de reciclare. Recycle, fondată de Anton Ustimenko, unul dintre cei șapte câștigători ai programului BOOST, este o platformă digitală care conectează gospodăriile, companiile și reciclatori certificați. În loc să producă materiale, platforma digitală urmărește modul în care acestea circulă, făcând mai ușoară colectarea și procesarea deșeurilor la scară largă.
Deocamdată, compania se concentrează pe clienți mari, pentru a-și construi o bază financiară stabilă. Însă, Anton subliniază că, pe termen lung, gospodăriile și întreprinderile mici vor fi cele care vor beneficia cel mai mult de un sistem care recompensează comportamentul responsabil.
„În viitor, deșeurile vor însemna bani - deșeurile tale, banii tăi”, spune Anton. Logica este simplă. Dacă oamenii pot câștiga din sortarea și returnarea deșeurilor, implicarea oamenilor va crește. Odată ce logistica și stimulentele financiare sunt bine puse la punct, comportamentele circulare devin, firesc, parte din rutina zilnică.
Recycle face parte dintr-un grup mai amplu de inițiative ucrainene care testează cum instrumentele digitale pot să sprijine economia circulară. Felmar’s Lab testează tehnologii precum automate pentru recuperare a PET-urilor care colectează sticle și ambalaje din metal. Recup Green dezvoltă containere inteligente de colectare, asistate de inteligență artificială și sisteme de pahare reutilizabile pentru cafenele și evenimente, contribuind la reutilizarea mai eficientă a ambalajelor în sectorul HoReCa.
Împreună, aceste inițiative conturează un viitor în care infrastructura digitală care susține reciclarea, precum platforme, senzori, fluxuri de date, dar și mecanismele de stimulare, devin la fel de importantă ca infrastructura fizică.
Plastic transformat în obiecte decorative
Într-un alt colț al Moldovei, plăci dintr-un material pestriț, cu aspect de terrazzo, sunt sprijinite de un perete. Fiecare placă își are începutul de la dopuri de sticle, recipiente pentru șampon sau resturi de plastic colectate din comunități sau de la companii.
Recycline, o companie fondată de Cristina Tocari, transformă deșeurile din plastic în mobilier, panouri și diverse obiecte decorative. „În ultimii patru ani, am transformat peste cinci tone de plastic”, spune Cristina. „Avem peste o sută de gospodării care colectează pentru noi și zeci de companii și școli care participă”.
Recycline nu funcționează doar ca o unitate de reciclare, ci și ca un laborator de idei. Designerii experimentează cu texturile și culorile materialelor reciclate, studenții realizează prototipuri de obiecte noi, iar evenimentele comunitare le oferă oamenilor ocazia să testeze și să recunoască materialele pe care, cândva, le aruncau.
Cooperarea transfrontalieră accelerează inovarea
În spatele acestor inițiative se află un ecosistem care depășește hotarele unei țări. Pe parcursul programului „BOOST: Green Futures Challenge”, inovatorii din Polonia au avut un rol esențial în sprijinirea antreprenorilor aflați la început de drum, să-și definească ideile, să-și testeze modelele și să aibă acces la comunități de inovatori care, de altfel, le-ar fi rămas inaccesibile.
Prin mentorat, expertiză și expunere la piețe noi, partenerii polonezi au ajutat startup-urile să răspundă unor întrebări cheie privind dezvoltarea afacerii, normele de reglementare și pregătirea pentru investiții. Organizații precum Venture Café Warsaw și CEE Startup Bridge au facilitat accesul la investitori, acceleratoare și specialiști din industrie, oferindu-le antreprenorilor o perspectivă asupra unui ecosistem matur de inovare.
Pentru multe echipe, aceasta a fost prima ocazie de a comunica cu potențiali parteneri internaționali. Experiența a însemnat nu doar sprijin practic, de la oferirea feedback-ului pentru modele lor de business, până la informarea despre fondurile de capital de risc, dar și o înțelegere mai clară a modului în care soluțiile lor se pot integra pe piețele europene deja aflate în evoluție.
Aceste interacțiuni transfrontaliere contribuie la faptul că inițiativele verzi și circulare din Moldova și Ucraina nu se dezvoltă izolat. Antreprenorii pot accesa cunoștințe, comunități, oportunități și pot identifica căi concrete de creștere și scalare.
Circularitatea ca formă de reziliență
Toate aceste inițiative se desfășoară pe fundalul conflictelor, al perturbărilor economice și al parcursului către integrarea în Uniunea Europeană. În astfel de condiții, proiectele de economie circulară ar putea fi ușor amânate. În schimb, aceste inițiative tratează circularitatea ca pe o strategie de reziliență. Acestea reduc dependența de importuri, creează locuri de muncă noi și le oferă comunităților posibilitatea de a valorifica resursele locale.
Împreună, ele schimbă felul în care sunt privite și gestionate deșeurile în Moldova și Ucraina, nu doar în fabrici sau stații de reciclare, dar și în bucătării, cartiere și afaceri. Contribuie la reconstruirea unor economii în care materialele utilizate rămân în circuit, producția devine mai puțin poluantă, iar comunitățile redescoperă ceva ce cândva era de la sine înțeles - aproape nimic nu trebuie aruncat.