Transformarea sectorului energetic – de la infrastructură și noi tehnologii la incluziune, bunăstare și oportunități economice

2 septembrie 2025
Aerial view of a solar panel field with rows of panels set in green land.

Foto: PNUD Moldova

Începând cu anul 2021, Republica Moldova s-a confruntat simultan cu multiple crize – de la pandemie și creșterea bruscă a prețurilor la energie, până la repercusiunile regionale ale războiului din Ucraina. Pe lângă toate acestea, economia Moldovei generează cantități mari de emisii de gaze cu efect de seră, fiind printre cele mai intensive din Europa. Între anii 2000 și 2020, emisiile cu efect de seră au crescut cu 53%, chiar dacă nivelul total s-a menținut sub cel din 1990, ca urmare a declinului economic post-sovietic. Deși intensitatea energetică s-a redus, emisiile de gaze cu efect de seră, raportate la PIB, continuă să fie printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est. Aceasta denotă urgența unei intervenții coordonate și multisectoriale.

De-a lungul timpului, sectorul energetic al Republicii Moldova a fost caracterizat prin ineficiențe structurale și dependența de furnizori externi, fiind nepregătit să facǎ fațǎ șocurilor externe. Aceasta a afectat mai multe sectoare și aspecte ale vieții cotidiene. Dependența de un singur furnizor pentru peste 80% din necesarul de energie electrică a amplificat vulnerabilitatea sistemului energetic național. Războiul din Ucraina a evidențiat cât de expus este sistemul energetic al țării, declanșând o criză fără precedent, cu efecte imediate asupra costului vieții și asupra coeziunii sociale. De asemenea, războiul a dus la o creștere a prețurilor la energie, tarifele la gaze naturale majorându-se de șapte ori, iar cele la electricitate crescând cu 400%. În iarna anului 2022, peste 70% dintre gospodării erau considerate vulnerabile energetic, cheltuind mai mult de 10% din veniturile lor pentru energie, în condițiile în care riscul de sărăcie monetară și alimentară devenea tot mai accentuat.

În acest context, criza energetică a scos în evidență vulnerabilități structurale la nivel de țară, care presupun probleme de infrastructură (de la rețeaua energetică și mobilitate, până la conectivitate), dar și repercusiuni asupra creșterii și competitivității economice, precum și asupra sănătății și bunăstării populației. 

Abordarea de tip portofoliu a oferit un cadru strategic pentru valorificarea inițiativelor de reformă la nivel interinstituțional, între ministere (protecție socială, sănătate, educație, transporturi, energie și construcții) și alte sectoare (de la școli și sectorul privat, până la comunități locale).  Această abordare a facilitat formularea și implementarea unor măsuri interconectate, care au vizat modernizarea infrastructurii energetice, consolidarea capacităților instituționale, schimbarea comportamentului de consum, reducerea vulnerabilității economice și decarbonizarea activităților economice.   

Pe dimensiunea energetică, ariile de intervenție s-au axat pe creșterea eficienței utilizării resurselor în clădirile publice, prin investiții în implementarea măsurilor de eficiență energetică, precum și în soluții de producere a energiei din surse regenerabile. În unele spitale regionale, instalarea de panouri fotovoltaice a redus consumul de energie cu 32%, evitând emiterea a 150 de tone de gaze cu efect de seră. De asemenea, aceste eforturi sunt susținute de investiții în Sistemul de Management al Informațiilor Energetice (EMIS), care facilitează în prezent monitorizarea a peste 5.000 de instituții publice. EMIS contribuie nu doar la o mai bună gestionare a tranziției energetice, dar furnizează date strategice relevante, facilitând decizii mai informate de investiții, elaborare și implementare a politicilor publice eficiente și luare a unor decizii mai bune privind consumul în fiecare gospodărie. 

Aerial view of a rectangular building with solar panels on the roof, surrounded by trees and fields.
Aerial view of a building with a red roof and solar panels, surrounded by trees.

Mai mult de atât, a fost creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE), care oferă suport gospodăriilor în fața șocurilor provocate de creșterea bruscă a prețurilor la energie. Sprijinul a fost acordat sub formă de compensații directe pentru costurile de încălzire și electricitate prin programul „Ajutor la Contor”. Implementarea acestui program a necesitat o înțelegere aprofundată a nevoilor sociale - incluzând gospodăriile din mediul rural, familiile monoparentale, precum și nevoile copiilor și ale vârstnicilor. Având în vedere amploarea fenomenului de vulnerabilitate energetică, Ministerul Muncii și Protecției Sociale – (care coordonează FRVE) a acționat în parteneriat cu Ministerul Energiei, care gestionează măsurile de eficiență energetică. În primul an de implementare, fondul a oferit sprijin pentru 895.000 de gospodării, contribuind la reducerea sărăciei energetice cu 18% în rândul populației locale și cu 7% în rândul refugiaților, în timp ce rata sărăciei monetare a scăzut cu 35% și, respectiv, 18%.

A woman stands in a hallway surrounded by five smiling children, all wearing colorful clothing.

Elena Smîntînă, mamă a șase copii din satul Prepelița, a povestit cum acest sprijin i-a ajutat familia să treacă cu bine peste iarnă.

„Fără aceste compensații, nu știu cum ne-am fi descurcat. Ar fi fost, cu siguranță, mult mai greu.” 

Povestea ei reflectă experiența a peste 720.000 de gospodării care au beneficiat de compensații în sezonul de încălzire 2024–2025, evidențiind impactul tangibil pe care acest tip de ajutor l-a avut asupra vieții oamenilor.

Într-un context în care tarifele la electricitate și încălzire au fost subvenționate, atât gospodăriile, cât și sectorul privat aveau nevoie de instrumente și stimulente clare pentru a reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră. Din acest motiv, sprijinul oferit de PNUD s-a axat pe arii de intervenție menite să aibă impact și să impulsioneze adaptarea pieței și a mediului de afaceri. Suita de măsuri incluse în portofoliul „Accelerarea unei tranziții energetice echitabile”, coordonat de PNUD Moldova a însemnat și sprijin esențial pentru companii, pentru a face față șocurilor provocate de creșterea prețurilor la energie, prin investiții în soluții de eficiență energetică. 

Abordarea duală promovată de PNUD, care presupune colaborarea atât cu instituțiile din domeniul protecției sociale, cât și cu cele din sectorul energetic a dus la o mai bună coordonare, alinierea programelor de sprijin aferente fiecărui sector și la mai multă coerență, ceea ce a sporit beneficiile pentru gospodăriile vulnerabile din punct de vedere energetic. Printre măsurile implementate s-a numărat și programul Eco-voucher - destinat populației vulnerabile din punct de vedere energetic, care a oferit sprijin financiar pentru înlocuirea electrocasnicelor învechite cu unele alternative moderne și eficiente din punct de vedere energetic. Eco-voucherele au ajutat gospodăriile să adopte măsuri de eficiență energetică care au avut un dublu efect: atenuarea impactului creșterii prețurilor și reducerea consumului de energie. Totodată, programul a încurajat schimbarea comportamentului de consum cu unul mai responsabil și sustenabil.

A young woman with blonde hair speaks to reporters in front of cameras, looking serious.

„Aceste vouchere ne ajută foarte mult să reînnoim echipamentele electrocasnice vechi, pe care nu avem posibilitatea financiară să le schimbăm. Ar însemna să economisesc bani mai mult timp, ceea ce nu e ușor pentru o familie cu șase copii și cu un bunel cu grad de dizabilitate. Am ales un frigider, cel vechi îl avem de la părinți, poate nu mai e atât de eficient energetic. Am mers mai întâi la unul din magazinele indicate în voucher pentru a ne informa din timp”, a relatat Mariana Mariț, beneficiară de eco-voucher din Chișinău.

Totuși, complexitatea provocărilor legate de securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi abordată exclusiv prin mecanisme de subvenționare. Pe lângă măsurile pe termen scurt, care oferă un sprijin imediat și indispensabil, transformarea reală a sectorului energetic necesită investiții în soluții pe termen lung – soluții care, deși necesită timp pentru a se materializa, permit testarea unor alternative mai sustenabile, într-un mediu sigur și controlat. Mecanismul Sandbox oferă exact acest cadru - o platformă în care sectorul privat, mediul academic și instituțiile publice colaborează pentru a experimenta noi abordări menite să redreseze disfuncționalitățile sistemice ale ecosistemului energetic.

Logo featuring "Sandlox" in white text on a blue background, with a tagline in Romanian below.

O altă investiție pe termen lung a vizat alinierea curriculumului educațional cu obiectivele tranziției energetice echitabile. Această inițiativă, susținută prin campanii de informare și alte instrumente menite să încurajeze schimbarea de comportament, urmărește implicarea cetățenilor în procesul de tranziție energetică. 

În cele din urmă, pentru a susține acest efort, a fost necesară o infrastructură tehnologică de bază care să ofere acces la date în timp real și instrumente digitale, extinzând totodată numărul actorilor implicați în consolidarea capacităților pentru această misiune comună. În tot acest proces, digitalizarea și securitatea cibernetică au devenit domenii prioritare, necesitând atât acțiuni imediate (audituri și soluții integrate prioritare), cât și noi politici și mecanisme instituționale (inclusiv consolidarea capacităților instituțiilor, de la autorități de reglementare până la operatori). Digitalizarea serviciilor energetice oferă Guvernului instrumente esențiale pentru a elabora politici publice bazate pe date reale, în vederea promovării eficienței energetice. Operatorii de distribuție a energiei electrice pot reduce pierderile de electricitate pe baza acestor date, iar consumatorii sunt sprijiniți să ia decizii informate pentru micșorarea consumului.

A woman in business attire presents to an audience in a modern conference room.
A man sits at a desk looking at multiple computer monitors in a modern office.

Această abordare integrată contribuie la formarea unei noi generații de specialiști capabili să integreze perspectiva tehnică, socială și de guvernanță.

Tranziția energetică echitabilă a Republicii Moldova reprezintă o schimbare de natură sistemică. Abordarea de tip portofoliu și-a dovedit eficiența prin transformarea măsurilor fragmentate în colaborare și valorificarea crizei în oportunitate. Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării europene și atingerii neutralității climatice, această abordare integrată și intersectorială oferă un model de progres durabil și incluziv.

De asemenea, abordarea de tip portofoliu a contribuit la extinderea ariei de intervenție a PNUD, implicând oamenii în procesul decizional privind modul în care energia este produsă, distribuită și utilizată. Au fost puse în practică concepte noi, precum comunitățile energetice, monitorizarea în timp real a consumului prin digitalizarea sectorului energetic, sprijinirea sectorului privat prin audituri energetice și promovarea standardelor internaționale de management al energiei.

Publicat inițial de PNUD în 2025. Portofoliul - o nouă abordare bazată pe gândirea sistemică, concepută pentru a răspunde incertitudinilor lumii de astăzi și orientată spre obținerea unui impact sporit.