Cum putem susține necesitățile imediate de asistență umanitară pentru refugiații din Ucraina care ajung în Moldova, dar și prioritățile de dezvoltare durabilă pe termen lung ale țării-gazdă

Posted 23 May 2022
The people of Moldova opened their hearts and their homes to those seeking refuge from the destruction and chaos left behind.

Oamenii din Moldova și-au deschis inimile și casele pentru cei care caută refugiu de distrugerea și haosul provocate de război.

Foto: PNUD Moldova/Ion Buga

De la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Moldova, precum și autoritățile naționale și locale, și-au deschis inimile și casele pentru cei care caută refugiu de distrugerile și haosul lăsat în urmă. Pensiunile și casele din satele și orașele de-a lungul frontierei, dar și din toată țara, au devenit un refugiu pentru odihnă, hrană și un loc pentru a decide asupra următorilor pași. Instituțiile publice și alte edificii au fost amenajate rapid de autoritățile locale și naționale, precum și de ONG-uri, pentru a funcționa ca adăposturi temporare, atât de necesare refugiaților.

Pentru a susține aceste eforturi, PNUD și partenerii săi – UE, Elveția, Suedia și Marea Britanie – au alocat aproximativ 1,27 milioane dolari SUA pentru a acoperi parțial necesitățile imediate ale refugiaților și ale comunităților-gazdă, dar și pentru a susține incluziunea socio-economică a persoanelor care fug de război, prin promovarea oportunităților de angajare, extinderea accesului la servicii publice și asigurarea coeziunii sociale. Pentru a asigura peste 21.000 de refugiați din Ucraina cu provizii, cazare, suport juridic și psihologic, PNUD a cooperat cu autoritățile centrale și locale din peste 75 de comunități-gazdă de pe ambele maluri ale râului Nistru. 

Generozitatea Moldovei a făcut ca „vecinii să devină parte a familiei”, așa cum a menționat o refugiată. Aceasta implică însă și costuri. Previziunile economice ale PNUD conturează un potențial scenariu sumbru: 30% din populația Moldovei ar putea să ducă un trai sub pragul sărăciei, iar 54% dintre cetățeni ar putea să se confrunte cu riscuri mari de a cădea în sărăcie în următoarele 12 luni, drept rezultat al războiului, consecințelor pandemiei COVID-19 și al crizei energetice. PNUD mai estimează că peste 63% dintre familiile din Moldova s-ar putea confrunta cu sărăcie energetică în acest an. Astfel, multe familii vor fi forțate să ia decizii dureroase dacă să-și încălzească locuințele sau să-și trimită copiii la școală, să poată pune mâncare pe masă sau să meargă la medic.

Iată de ce este important să acționăm acum, dacă vrem să ajutăm una dintre cele mai sărace țări din Europa să nu cedeze în fața riscurilor sociale, politice și de mediu, ca urmare a războiului din Ucraina.

În primul rând, trebuie să consolidăm capacitățile autorităților centrale și locale de a reduce sărăcia, inegalitățile și alte vulnerabilități, prin intermediul unor politici și servicii care să dezvolte reziliența economică și socială, precum și un sistem de protecție socială care să fie flexibil și receptiv la șocuri. Acțiunile sociale și economice centrate pe populație, cu o atenție deosebită acordată femeilor, vârstnicilor, tinerilor, șomerilor și altor categorii vulnerabile, vor ajuta la edificarea rezilienței instituționale și comunitare pentru a răspunde la crizele curente și la cele din viitor. Acestea includ eforturile de reducere a sărăciei, de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și cele de a oferi suport ONG-urilor pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite.

Populația Moldovei este de doar 2,59 milioane de oameni. Astfel, pentru refugiații din Ucraina care au optat să rămână în țară, dar și pentru migranții care revin, populația vulnerabilă și comunitățile-gazdă, este esențială asigurarea veniturilor decente, stimularea incluziunii socio-economice și îmbunătățirea capacităților locale de a crea un mediu de trai favorabil, incluziv și non-discriminatoriu.

Aceste eforturi vor implica oportunități de instruire și educare, precum și investiții sporite în programele de dezvoltare locală și cele de coeziune socială de care beneficiază întreaga populație. Astfel de eforturi vor avea nevoie și de adoptarea accelerată a tehnologiilor digitale, dezvoltarea abilităților digitale de bază și a celor avansate, precum și implicarea în continuare a sectorului privat TIC ca partener care are capacități de a genera noi soluții digitale ca răspuns la nevoile urgente ale refugiaților și ale comunităților-gazdă. 

Războiul implică riscuri adiționale pentru Moldova din perspectiva energetică și cea a mediului, inclusiv supra-exploatarea resurselor naturale, capacități insuficiente de infrastructură pentru serviciile de mediu și insecuritate alimentară. Susținerea noii agende de dezvoltare ecologică a țării – de la îmbunătățirea politicilor și a mecanismului de coordonare până la cadrul de reglementare și conștientizarea publică, precum și susținerea securității și a eficienței energetice pentru dezvoltarea rezilienței fermierilor locali față de șocurile energetice – toate aceste elemente trebuie să fie parte componentă a efortului depus.

Nu în ultimul rând, pentru a aborda impactul războiului din vecinătate asupra mai multor sectoare, autoritățile centrale și locale ale Moldovei vor avea nevoie de capacități fortificate pentru a putea asigura buna guvernare și statul de drept, inclusiv prin alfabetizare digitală consolidată și prin utilizarea soluțiilor digitale ca egalizator și facilitator strategic pentru o dezvoltare umană mai durabilă. 

Lupta împotriva corupției, bazată pe realizările obținute în asigurarea integrității, abordarea normelor sociale care întăresc inegalitatea în bază de gen, inclusiv prevenirea și redresarea violenței sexuale și în bază de gen, dar și îmbunătățirea accesului la justiție pentru supraviețuitorii violenței sunt elemente esențiale în acest sens. Extinderea modelului de „spațiu sigur” al serviciilor de suport pentru supraviețuitorii violenței va servi drept una din abordările utilizate pentru a face față consecințelor dăunătoare ale violenței în bază de gen. 

PNUD cooperează îndeaproape cu entitățile ONU și alți actori implicați în activități umanitare pentru a acoperi necesitățile de asistență pentru Moldova, provocate de războiul din Ucraina. Atât activitatea noastră curentă, cât și recomandările de mai sus fac parte dintr-o componentă integrată în Planul Regional de Răspuns pentru Refugiați (RRRP), care relevă răspunsul și activitățile comprehensive necesare pentru a susține eforturile țărilor de a proteja și acorda asistență refugiaților din Ucraina. Adițional, PNUD și Cancelaria de Stat coordonează grupul de lucru privind incluziunea și mijloacele de trai, care identifică cele mai critice nevoi privind integrarea refugiaților în comunitățile-gazdă și contribuie la asigurarea veniturilor decente. Prin direcționarea corectă a eforturilor pe reziliența economică, socială și de mediu, PNUD, împreună cu partenerii săi, vor putea să susțină atât necesitățile umanitare curente ale Guvernului Republicii Moldova, cât și realizarea priorităților de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung ale țării.

Articolul a fost publicat de Agora.md.