Republica Moldova își fortifică capacitățile de atenuare și adaptare la schimbările climatice, cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD

17 December 2020

Imagine de PNUD Moldova

Republica Moldova va avea un sistem de monitorizare, verificare și raportare (MRV) a schimbărilor climatice mai robust și o lege care va suprima treptat utilizarea așa-numitelor gaze-F. Proiectele celor două documente au fost consultate astăzi cu reprezentanți ai instituțiilor publice, societatea civilă, academică, mediul de afaceri și jurnaliști de mediu. 

Modificările la hotărârea de Guvern privind sistemul MRV și proiectul de lege privind suprimarea hidrofluorocarburilor sau gazelor-F au fost elaborate cu sprijinul proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. 

Astfel, sistemul de monitorizare, raportare și verificare privind politicile și măsurile de atenuare va fi completat cu cerințele de raportare a progresului înregistrat în implementarea Contribuției Naționale Determinate (CND) și a Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung. Totodată, Republica Moldova se va obliga să prezinte raportul bienal privind implementarea Acordului de la Paris o dată la doi ani până către 31 decembrie 2023 și un raport bienal de transparență, o dată la doi ani, începând cu 1 ianuarie 2024.  

Modificările respective transpun în legislația națională aquis-ul comunitar, iar elaborarea acestor rapoarte va fi sprijinită de Fondul Global de Mediu. 

„Un sistem robust, transparent și cuprinzător de monitorizare, verificare și raportare (MRV) este esențial pentru a obține rezultate concrete care să abordeze schimbările climatice. UE își propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar acest obiectiv se află în centrul Acordului verde european, în conformitate cu angajamentul UE față de acțiunea globală în domeniul climei în cadrul Acordului de la Paris. Cu siguranță este liniștitor să asistăm la rezultate atât de importante obținute în cadrul inițiativei UE pentru schimbările climatice și aș dori să felicit Republica Moldova pentru aderarea la eforturile UE într-un astfel de demers global”, a declarat Christian Ballaro, ofițer de programe, responsabil pentru energie și schimbări climatice la Delegația UE în Republica Moldova.

Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea. Oamenii de știință avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu mai mult de 2°C nivelurile preindustriale, iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului. 

Proiectul legii privind gazele-F sau hidrofluorocarburile conține reglementări privind sistemul de autorizare a importului acestor substanțe și a echipamentelor care funcționează pe baza lor, prevenirea scurgerilor, introducerea programelor de formare si certificare a intreprinderilor și personalului, raportarea datelor privind importul si consulmul acestor substanțe. Legea este un instrument de realizare a obligațiunilor țării în cadrul Protocolului de la Monteal/Amendamentul de la Kigali, care prevede obligația Republicii Moldova de a îngheța consumul gazelor-F la nivelul de bază între anii 2024 și 2028, iar apoi reducerea treptată a consumului cu 80% către anul 2045. Gazele-F nu afectează stratul de ozon, însă au un potențial de încălzire globală de până la 15 mii de ori mai înalt decât CO2. Eliminarea acestora din sistemele de răcire și refrigerare va permite reducerea încălzirii globale cu până la 0.5 grade Celsius. 

Inițiativa EU4Climate este finanțată de Uniunea Europeană și implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul sprijină țările în punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și îmbunătățirea politicilor și legislației privind clima. Ambiția sa este de a limita efectele climatului și de a face cetățenii mai rezistenți la ele. Acesta va ajuta țările din Parteneriatul Estic să integreze obiectivele privind emisiile reduse și rezistența la climă în politicile și planurile de dezvoltare, pentru a îmbunătăți și consolida politicile climatice și alinierea legislativă.